Nou Guvern în Republica Moldova, noi speranțe privind dezvoltarea țării

Alexandru-Marian Crenganiș

În urma alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie, Republica Moldova a reușit să iasă din noua criză politică. Această criză politică a început după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, având un mesaj pro-european, iar guvernul pro-rus condus de Ion Chicu a demisionat. De asemenea, parlamentul era dominat de partide pro-ruse care blocau orice reformă.

Astfel, partidul Maiei Sandu a câștigat  detașat în fața prorușilor conduși de Dodon și Voronin. Potrivit rezultatelor date de Comisia Electoral Centrală, PAS a obținut 52,8% din voturi, BECS 27,17% din voturi iar  Partidul Șor 5.74%.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat, în data de 30 iulie, decretul cu privire la desemnarea Nataliei Gavriliţă la funcţia de prim-ministru, după consultările desfășurate cu partidele parlamentare.

În componenţa echipei guvernamentale sunt mai multe nume cunoscute, fie foşti miniştri din guvernul condus de Maia Sandu, fie membri din echipa Partidului Acţiune şi Solidaritate. Principala noutate ţine de mărirea numărului de ministere de la 9 la 14, potrivit Moldpres.

Alături de Natalia Gavriliţa, ceilalţi membri ai guvernului sunt: Vladislav Kulminski, viceprim-ministru pentru reintegrare, Sergiu Litvinenco, ministrul justiţiei, Ala Nemerenco, ministrul sănătăţii, Anatolie Nosatîi, ministrul apărării, Ana Revenco, ministrul afacerilor interne, Andrei Spînu, ministrul infrastructurii, Anatolie Topală, ministrul educaţiei, Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Sergiu Gaibu, ministrul economiei, Dumitru Budianschi, ministrul finanţelor, Sergiu Prodan - ministrul culturii, Iuliana Cantaragiu, ministrul mediului, Iurie Ţurcanu, digitalizare, Viorel Gherciu, ministrul agriculturii, şi Marcel Spătaru - ministrul muncii şi protecţiei sociale.

Anterior, PAS, care are în parlament o majoritate absolută, în urma alegerilor din 11 iulie, a nominalizat-o ca și candidat la funcția de prim-minstru pe Natalia Gabrilița, în urma consultărilor cu Maia Sandu. Liderul grupului parlamentar al PAS, Mihai Popşoi, a anunţat după consultările de la preşedinţie că, dacă Maia Sandu o va nominaliza pe aceasta, Natalia Gavriliţă va veni în scurt timp cu un program de guvernare şi cu echipa guvernamentală.

Natalia Gavrilița a condus Ministerul Finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu în perioada 8 iunie-14 noiembrie 2019. De asemenea, aceasta a mai fost propusă în funcția respectivă de două ori, în luna februarie, de către președintele Maia Sandu pentru a fi respinsă candidatura acesteia, ajungându-se astfel la alegeri anticipate.

Parlamentarii grupului Șor au partcipat la consultările cu Maia Sandu, dar au decis să nu înainteze nicio propunere de prim-minstru.

Astfel, în data de 6 august, guvernul condus de Natalia Gavrilița a primit votul de încredere al Parlamentului Republicii Moldova. Pentru învestirea Executivului au votat cei 61 de deputați ai partidului PAS.

„Guvernul de astăzi este ceea ce și-au dorit sute de mii de oameni. Eu o să vă sprijin, Parlamentul o să vă sprijine. Este important ca cetățenii să vă sprijine. Vă urez să vă desfășurați activitatea cu onoare și cu mult succes”, a declarat Maia Sandu.

Noul Guvern și-a trasat patru direcții prioritare pentru următoarele luni: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemie; demararea reformei justiției și pachetul anticorupție; creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile; restabilirea finanțării externe.

„Acest guvern nu va fura, nu va împărți bani publici cu procent, nu va proteja escrocii și bandiții. Vom curăți instituțiile statului de oameni corupți, vom face totul pentru a recupera banii din miliard (miliardul de dolari furat în 2014 – n.n.) și din alte scheme. Vom ținti confiscarea averii corupților și, din acei bani, vom repara școli, case de cultură și drumuri”, a promis premierul Natalia Gavrilița.

Natalia Gavriliţă a vorbit şi despre problemele cu care se confruntă ţara: migraţia şi scăderea natalităţii, infrastructură deplorabilă, sistemul de educaţie şi sănătate precar. De asemenea, ea s-a referit la promovarea politici externe active şi întreprinderea paşilor necesari pentru aderarea ţării la UE.

Se pare că executivul condus de Natalia Gavriliță se ține de cuvânt, începând să facă reforme în minstere. De exemplu, în Ministerul Justiției au fost eliberați din funcție mai mulți subsecretari de stat și secretari de stat. De asemenea, guvernul a aprobat rechemarea lui Vladimir Golovatiuc din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă.