Retragerea trupelor aliate din Afganistan este urmată de o criză umanitară

Alexandru-Marian Crenganiș

După mai bine de două decenii, trupele NATO și-au încheiat misiunea în Afganistan. SUA sunt prezente în Afganistan din octombrie 2001, la scurt timp după atacul de terorist de la 11 septembrie, alungându-i de la putere pe talibani, pe care i-au acuzat că îi adăpostesc pe Osama Bin Laden și alți lideri al-Qaeda.

Dar, din păcate, se pare că retragerea trupelor aliate se transformă într-o criză umanitară, deoarece talibanii au reușit din nou să ajungă la putere. Aceștia au preluat conducerea în doar 10 zile, deși serviciile scerete americane vorbeau de o perioadă mult mai îndelungată, de câteva luni.

Ocidentul a fost extrem de surprins că talibanii au reușit să cucerească Afganistaul așa de rapid. Generalul Mark Milley, șeful statului major general al SUA, a vorbit într-o conferință de presă despre cucerirea imediată Afganistanului, imediat după retragerea trupelor internaționale. El a declarat cu această ocazie că niciunul dintre scenariile avute în vedere nu prevedea preluarea controlului de către talibani într-un timp atât de scurt.

De asemenea, președintele Ghani a fugit din țară cu o zi înainte ca talibanii să intre în Kabul. Acesta a cerut azil politic în Emiratele Arabe, declarând că a luat această decizie pentru a evita o baie de sânge. În acest timp, talibanii se instalau în palatul prezidențial, iar pe aeroportul din Kabul se instaura haosul.

Panica și teroarea s-au instaurat în Afganistan, mii de cetățeni afgani luând cu asalt aeroprtul din Kabul, singurul teritoriu care mai este controlat de forțele occidentale. Aici, de mai bine de 10 zile, suntem martorii unor imagini dramatice. Sute de oameni au ocpuat pistele aeroprturilor sau chiar au încercat să se agațe de avioane, trupele aliate fiind nevoite să îi îndepărteze cu elicoptere și focuri de avertisment.

Deoarece situația se deteriorează de la o zi la alta, Statele Unite au luat decizia de a suplimenta numărul soldațiilor pentru evacuarea personalului diplomatic și a colaboratorilor afgani. Astfel, s-a ajuns la un număr de 6.000 de soldați. Armata americană va avea capacitatea de a evacua 5.000 de persoane pe zi, a declarat un oficial emerican.

Din păcate, în ultima săptămână, cel puțin 12 oameni au decedat în încercarea acestora de a ajunge la aeroportul din Kabul. De asemenea, cetățenii afgani riscă extrem de mult dacă doresc să ajungă la aeroport deoarece talibanii controlează toate drumurile de acces către aeroprt.

Deși, într-o conferință de presă, talibanii au dat asigurări că nu vor folosi violența și că vor respecta drepturile omnului, insurgenții talibani au deschis focul asupra protestatrilor din orașul afgan Jalalabad. Protestatarii nu recunosc regimul taliban, dorind să arboreze acolo steagul național. Au mai fost raportate și alte incidente mortale provocate de talibani. Acest lucru arată că nu s-a schimbat absolut nimic în această țară în 20 de ani, iar conferințele de presă cu medsaje pozitive fiind doar o mișcare de imagine.

După aceste zile de haos, a venit și o reacție din Statele Unite. Joe Biden a ținut o conferință de presă la Casa Albă. Acesta și-a justificat decizia de retragere a trupelor din Afganistan și, deși a recunoscut că evoluția din teren a depășit așteptările, a spus că nu regretă această decizie și că nu dă înapoi, explicând că nu poate cere soldaților americani să lupte la nesfârșit în războiul civil al altora.

„De la început, misiunea noastră în Afganistan nu a fost să construim o națiune unită, ci să ținem teroriștii la distanță de teritoriul național, ceea ce am reușit”, a declarat Biden.

El a blamat lașitatea trupelor guvernamentale afgane, arătând că acestea aveau mijloace de luptă superioare talibanilor. SUA le-au înzestrat inclusiv cu o forță aeriană (ceea ce talibanii nu au), a menționat președintele Biden. „Dar n-au vrut să lupte pentru viitorul lor”, a adăugat el, deși președintele Ghani îi dăduse asigurări în acest sens.

Președintele american a mai declarat că se încheie astfel cel mai lung război din istoria contemporană, care a durat 20 de ani, dar a reamintit că misiunea americanilor în Afganistan nu a fost aceea de „a construi o națiune” sau de a crea „o democrație centrală și unificată”, ci de a preveni alte atacuri teroriste pe teritoriul american, după momentul 11 septembrie 2001.

Între timp, China a fost prima putere internațională care a recunoscut, practic, noua putere de la Kabul. Beijingul a transmis că respectă „voința și alegerea” poporului afgan și speră că talibanii vor putea pune în aplicare promisiunile legate de faptul că „vor asigura tranziția lină a situației din Afganistan”.

   Luna trecută, ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi, s-a întâlnit cu lideri de rang înalt ai talibanilor în orașul Tianjin din nordul Chinei și a declarat că se așteaptă ca talibanii să joace un rol important în „procesul de pace, reconciliere și reconstrucție” al țării, după cum informa la acea vreme Ministerul de Externe al Chinei.

În schimb, Rusia nu a luat încă o decizie. Trimisul special al președintelui rus Vladimir Putin pentru Afganistan a explicat că decizia va depinde de comportamentul talibanilor. „Vom urmări cu atenție cât de responsabil vor guverna țara în viitorul apropiat. Drept urmare, conducerea rusă va trage concluziile necesare și va lua o decizie”, a transmis Zamir Kabulov.

Președintele rus Vladimir Putin spune că alte țări „nu trebuie să-și impună valorile” asupra Afganistanului și că, deoarece talibanii controlează acum cea mai mare parte a țării, „trebuie să acceptăm că este o realitate”.

Statele Unite au declarat că există un numitor comun cu China și Rusia.

„Avem aceeași poziţie, ce constă în a-i îndemna pe talibani să garanteze justiţia, egalitatea de drepturi şi integrarea, pentru a nu exista violenţe, pentru ca cetățenii afgani să poată pleca din țară dacă doresc”.

La aceste evenimente putem să mai adăugăm și sosirea în Afganistan din exil a lui Abdul Ghani Bardar. Acesta este cofondatorul, dar și numărul 2, al mișcării talibane. Acesta va fi și probabil următorul președinte. A făcut parte  din echipa de negocieri pe care grupul respectiv o are la Doha. Baradar, despre care se spune că a fost unul dintre locotenenții de încredere ai fondatorului taliban Mullah Omar, a fost capturat în 2010 de forțele de securitate din orașul Karachi din sudul Pakistanului și eliberat în 2018.

Situația din Afganistan se deteriorează de la zi la zi, ceea ce va conduce sigur la un nou val de migrație. Președintele Parlamentului European a declarat că Uniunea Europenă are responsabilitatea de a primi refugiați. Cu toate acestea, deja sunt state membre care au declarat că nu doresc găzduirea refugiaților.

Deși toată lumea a fost șocată de căderea așa de rapidă a Afganistanului după reteragerea trupelor aliate, acest lucru trebuia luat în calcul deoarece în marile capitale se știa de corupția din guvern și de corupția din armata afgană. Acest lucru a contribuit decisiv la căderea rapidă a Afganistanului.

ONG-urile și grupurile de cercetare au relatat adesea despre corupția generalizată a guvernului lui Ashraf Ghani. Potrivit proiectului Afghanistan Papers, al publicației The Washington Post, din cei 352.000 de soldați și polițiști din cadrul forțelor afgane de securitate, doar 254.000 au putut fi confirmați de fostul guvern. Comandanții au creat practic "soldați fantomă" pentru a-și spori încasările salariale și, mai mult, nu i-au plătit cum ar fi trebuit pe soldații adevărați și nici nu au livrat proviziile necesare, a relatat în mod detaliat publicația americană.