Angela Merkel, vizită de rămas bun în Ucraina si în Federația Rusă

Angela Merkel, vizită de rămas bun în Ucraina si în Federația Rusă

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Angela Merkel a efectuat zilele trecute ultimile vizite oficiale în calitate de cancelar în Ucraina și Federația Rusă. Această vizită vine în condițiile în care relațiile dintre Germania și Rusia se află la cel mai scăzut nivel. S-a ajuns aici după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, dar și după condamnarea criticului Alexei Navalnîi. Criza din Afganistan, situația gazoductului Nord Stream 2 și acțiunile dictatorului bielorus Aleksandr Lukașenko au fost, de asemenea, teme de discuție la întâlnirea celor doi lideri.

   Vizita Angelei Merkel în Rusia și în Ucraina este printre ultimele vizite în străinătate în calitate de cancelar. Merkel își încheie cariera la conducerea Germaniei după 16 ani. De-a lungul acestei perioade, relația Germaniei cu Rusia a fluctuat constant, însă s-a răcit puternic după anexarea Crimeii.

Șefa guvernului german s-a întîlnit la Moscova cu președintele Vladimir Putin, la mai bine de un an de la otrăvirea dizidentului Navalnîi. Putin a declarat în timpul vizitei, că deși există “dezacorduri profunde” între cele două țări, liderii acestora comunică. De asemenea, liderul de la Kremlin a vorbit despre  un „dialog constructiv" cu Merkel, într-o atmosferă „de afaceri".

Vladimir Putin a avut un punct de vedere moderat și în ceea ce privește situația din Afganistan. Acesta a decalrat că puterile occidentale trebuie să se asigure că talibanii nu își vor extinde puterea dincolo de teritoriul afgan. Acesta a mai declarat că este important ca „teroriștii“ să nu ajungă în statele vecine „prezentându-se drept refugiați“.

În cazul conflictului din estul Ucrainei, acesta a vorbit despre încălcările armistițiului, dar a și cerut ca Merkel să-și exercite infulența asupra guvernului de la Kiev în timpul vizitei sale ultrerioare în capitala Ucrainei. În schimb,  cancelarul german a reiterat poziția deja cunoscută a Berlinului, dar și a altor puteri occidentale, privind anexarea peninsulei Crimeea – act pe care îl consideră o lezare a integrității teritoriale a Ucrainei. 

Șefa Guvernului de la Berlin a mai declarat că susține în continuare rolul Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazul rusesc și după inaugurarea gazoductului Nord Stream 2. Merkel a încurajat reluarea convorbirilor în vederea soluționării conflictului ucrainean.

Referiri s-au făcut și la arestarea lui Alexei Navalnî. Cancelaril german a cerut eliberarea acestuia, evidențiind caracterul politic al acestei condamnări. În schimb, Vladimir Putin  a negat caracterul politic al arestării acestuia. Privind opoziția, în general, Putin a declarat că nu-și amintește de vreun guvern occidental care să fi sprijinit vreodată mișcările de protest și cere o oarecare doză de „obiectivitate".

În timpul vizitei de la Kiev, Angela Merkel a declarat că Rusia poate avea parte de sancțiuni dacă va folosi gazele ca pe “o armă”. Merkel a subliniat că Germania a ajuns la un compromis cu SUA, care încercau să blocheze Nord Stream 2, pentru a permite realizarea proiectului, tocmai cu condiţia ca Moscova să nu se folosească de el pentru a slăbi Ucraina şi ca Rusia să-şi prelungească dincolo de 2024 contractul de tranzit al gazului.

Președintele Ucrainei a catalogat Nord Stream 2 ca fiind o „armă geopolitică a Kremlinului”, despre care a spus că ar fi „periculos pentru întreaga Europă”.

Zelensky a declarat că este îngrijorat de ceea ce se va întâmpla peste trei ani, când contractul de livrare a gazului rusesc prin conductele ucrainene va expira. Pierderea a miliarde de dolari din taxele de tranzit ar afecta puternic economia Ucrainei.

Merkel a răspuns că înţelege „marile îngrijorări” ale preşedintelui Zelenski, subliniind totodată că Berlinul „are o responsabilitate aparte” în materie. Acordul germano-american permite „sancţiuni dacă (gazul) este utilizat ca armă”, a dat asigurări aceasta.

Ultimă vizită a cancelarului Merkel în cele două capitale a fost criticată de analiști pentru că nu a reușit să ajungă la un compromis în ceea ce privește problema ucraineană. Politologul german Alexander Rahr a recunoscut că el spera că Merkel va folosi vizita la Moscova pentru a puncta aspectele pozitive ale colaborării dintre Germania și Rusia.

De asemenea, Directorul general al Consiliului rus pentru afaceri internaționale, Andrei Kortunov, este convins că nu merita să fie așteptat vreun progres istoric de la aceste convorbiri, deoarece cancelarul s-a transformat într-o ”rață șchioapă” odată cu apropiata sa demisie.