Platforma Crimeeană

Platforma Crimeeană

Alexandru-Marian Crenganiș

 

La 23 august, Ucraina a lansat summitul inaugural al Inițiativei “Plaforma Crimeeană” (Kievul a lansat acest summit cu o zi înaintea marcării celor 30 de ani de independență a țării) – a fost un eveniment regional extrem de important.

Plaforma Crimeeană este un mecansim internațional de consultare și coordonare inițiat de Ucraina. Platforma își propune să sporească eficacitatea răspunsului internațional la ocuparea în curs a Crimeii și la amenințările tot mai mari la adresa securității, să răspundă amenințărilor tot mai mari la adresa securității, să sporească presiunea internațională asupra Kremlinului, să prevină noi încălcări ale drepturilor omului, să protejeze victimele regimului de ocupație și să atingă obiectivul principal – eliberarea Crimeii de sub ocupația Rusiei și revenirea sa la Ucraina.

Platforma Crimeeană își propune să unească sub umbrela sa diverse evenimente și inițiative tematice privind Crimeea în cadrul organizațiilor internaționale, al forurilor guvernamentale și neguvernamentale.

Platforma se va axa pe 5 domenii priorritre: consolidarea politicii de nerecunoaștere a tentativei de anexare a Crimeii; eficiența sancțiunilor, consolidarea acestora și eliminarea lacunelor în ceea ce privește eludarea impactului lor; protecția drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar; asigurarea securității în regiunea Mării Negre și a Mării Azov și nu numai, protejarea libertății de navigație; depășirea impactului economic și de mediu negativ al ocupării Crimeei asupra regiunii.

Președintele ucrainean Vlodimir Zelenski anunța încă din luna februarie că în vara acestui an va fi organizat summitul Inițiativei “Platforma Crimeeană”,  pentru a obține sprijin internaţional în vederea recuperării Crimeei anexate de Rusia. În acest sens, acesta a semnat și un decret  prin care a creat „Platforma Crimeea”, un forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu; au fost trimise ulterior invitaţii unor lideri din lumea întreagă pentru summitul din 23 august.

Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 au fost reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia, au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor. La summit a luat parte şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Uniunea Europeană a fost reprezentată la summit de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, în vreme ce NATO l-a delegat pe secretarul general adjunct, Mircea Geoană, să transmită mesajul său de sprijinire a suveranității și integrității teritoariale a Ucrainei.

România, prin vocea prim-minstrului Florin Câțu, a reafirmat că a fost și va continua să fie un susținător ferm al suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei,, rămânând ”ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeei” de către Rusia.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a reiterat că Uniunea Europeană nu recunoaşte "anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi a Sevastopolului" şi că aceasta va rămâne fermă "în faţa oricărei violări a dreptului internaţional".

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană a afirmat: "NATO se situează ferm de partea Ucrainei în acest litigiu. NATO condamnă ferm şi nu va recunoaşte anexarea ilegitimă şi ilegală a Crimeei de către Federaţia Rusă. Crimeea este teritoriu al Ucrainei, ca atare solicităm Federaţiei Ruse să returneze controlul Peninsulei Crimeea către autorităţile de la Kiev".

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că a început ''numărătoarea inversă pentru dezocuparea'' peninsulei Crimeea anexate de Rusia, în deschiderea Summitului de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea.

Pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, Kievul a dezvoltat o ''strategie de dezocupare'' a peninsulei, dar ''Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional'' în vederea ''eliberării'' peninsulei, a admis Volodimir Zelenski, care a cerut ''consolidarea sancţiunilor'' împotriva Moscovei.

La finalul summitului,  reprezentanții celor 46 de state au adoptat o declarație comună, în care  se condamnă ocuparea și militarizarea peninsulei anexate ilegal de Rusia în 2014.

Participanții condamnă în rezoluție ”încălcările și abuzurile continue și restricțiile sistematice și nejustificate ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale cu care se confruntă rezidenții din Crimeea, cum ar fi dreptul la întruniri pașnice, dreptul la libertatea de exprimare și de opinie, dreptul la religie sau credință, dreptul de asociere, restricțiile privind capacitatea de a căuta, primi și transmite informații, precum și interferențele și intimidările cu care se confruntă jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului și avocații apărării în activitatea lor”.

”Orice modificare a statutului Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol ca parte integrantă a teritoriului suveran al Ucrainei nu este şi nu va fi recunoscută”, arată declaraţia comună, prin care semnatarii semnalează că vor examina noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Documentul mai avertizează că ”militarizarea în curs în Crimeea subminează securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre”.

Moscova a reacționat imediat la acestă initiativă. Aceasta a catalogat summitul drept “antirusesc”. De asemenea, și Minsterul de Externe rus a dat un comunicat în care se arată că țările care au participat la summit încalcă integritatea teritorială a Rusiei.

„Inițiativa Ucrainei este o acțiune pur populistă, un spectacol politic rupt de realitate, care are drept scop păstrarea temporară a Crimeei în componența Ucrainei în spațiul informațional. Totodată, așa cum am avertizat, vom fi nevoiți să examinăm, în fiecare caz în parte, participarea țărilor, a organizațiilor internaționale și a reprezentanților acestora la „Platforma Crimeea” drept atentat la integritatea teritorială a Federației Ruse, ceea ce se va reflecta în modul cuvenit asupra relațiilor noastre”, se mai arată în declarație.

În acelați timp, Federația Rusă a respins invitația Ucrainei de a participa la summit. În comunicatul MAE rusesc se arată că Moscova nu vede o oportunitate de a participa la „Platforma Crimeeană” din cauza „orientării sale anti-ruse cinice”.