Republica Moldova - 30 de ani de independență

Republica Moldova - 30 de ani de independență

Alexandru Crenganiș

 

Republica Moldova a aniversat pe data de 27 august 30 de ani de la declararea independenței. În 27 august 1991, Republica Moldova se declara „stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără nici un amestec din afară”.

Este una dintre cele nouă foste republici sovietice care s-au desprins de Moscova după lovitura de stat eşuată din 21 august 1991, când conservatorii comunişti au încercat să îl înlăture de la putere pe preşedintele Mihail Gorbaciov.

În opinia sociologului Nicolae Țîbrigan, unul dintre cele mai importante momente ale ultimilor 30 de ani a fost pentru Republica Moldova semnarea și ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

După declararea independenței, Modova a trecut prin trei perioade de dezvoltare. Prima perioadă este cuprinsă între anii 1991-2001. În această perioadă are loc un conflict prin care se pierde Transnistria dar, de asemenea, se adoptă o nouă Constituție, simbolurile naționale, precum și o nouă modendă, toate având ca prototip pe cele din România. De asemenea, au avut loc reforme și în economie, domeniu care a rămas dependent de piața sovietică. Tot în această perioadă a avut loc o migrație extrem de mare către țările dezvoltate deoarece săracia, corupția și încertitudinea se instalaseră peste Republica Moldova.

A doua perioadă este cuprinsă între anii 2001-2011, când au avut loc mari transformări. Din cauza haosului și a sărăciei, Partidul Comunist reușește să ajungă la putere în anul 2001. Puterea totală va fi deținută de aceștia, iar Vladimir Voronin devine al treilea președinte.

Acesta a condus țara până în anul 2009, când au avut loc proteste care au declanșat alegeri aticipate. În urma acestor alegeri, la putere ajung trei partide de dreapta și astfel începe un nou capitol pentru Republica Moldova.

Ultima perioadă începe în anul 2011 și se desfășoară și în prezent. În această perioadă, lucrurile începe să mergă în direcția bună, după eșecul guvernării comuniste. Pentru prima dată statele din Occident încep să fie interesate de Republica Moldova. Mai mult, pentru prima dată în Republica Moldova partenerii externi manifestă un interes sporit, iar UE încearcă să facă din țară „o istorie de succes” a Parteneriatului Estic. Chișinăul a obținut rezultate neașteptate până atunci – semnarea Acordului de Asociere și a regimului liberalizat de vize cu UE.

Cu toate aceste rezultate pozitive, s-au întâmplat și lucruri negative. Aici putem să amintim furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc, dar și instaurarea regimului Plathoniuc din cauza luptelor politice. La Chișinău au avut loc din nou proteste, soldate cu crearea a două noi formațiuni de dreapta – Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Un alt moment important este câștigarea alegerilor prezidențiale de către Igor Dodon și revenirea stângii la putere în anul 2019, când, în urma alegerilor, socialiștii și PAS au format o coaliție; aceasta însă nu a rezistat mult, iar socialiștii preiau guvernarea în totalitate. Din cauza crizei politice dar și din cauza acțiunilor lui Dodon, Maia Sandu câștigă alegerile anticipate în anul 2020, iar la alegerile anticipate din 2021, PAS este prima formațiune de dreapta din istoria țării cre câștigă majoritatea absolută în Parlament.

Cu ocazia sărbătorii celor 30 de ani de independență, Maia Sandu  i-a invitat la ceremonie pe omologul său de la București, Klaus Iohannis, dar și pe șefii de stat din Polonia, Andrzej Duda, și Ucraina, Volodimir Zelenski.

Cei trei șefi de stat, alături de președintele Maia Sandu, au participat la festivitățile organizate în Piața Marii Adunări Naționale cu prilejul celor trei decenii de independență a Republicii Moldova. Ulterior au avut loc câteva întrevederi bilaterale, precum și o reuniune multilaterală a celor patru președinți.

După terminarea ceremoniilor, președintele Maia Sandu și ceilalți trei șefi de stat au susținut o conferință de presă comună. Președintele Maia Sandu a ținut să le mulțumească celor trei șefi de stat pentru colaborare și pentru dezvoltarea relațiilor. Acesta a mai precizat că Republica Moldova are prieteni adevărați care susțin parcursul european al țării”.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Chişinău, că România “a fost cel mai apropiat şi cel mai sincer prieten” al ţării vecine de la Est. Acesta a spus că România este pregătită să acorde Republicii Moldova întreaga “susţinere în procesele de transformare, modernizare şi implementare a reformelor”. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că “independenţa este un deziderat pe care noi îl edificăm în fiecare zi”.

Volodimir Zelenski  a felicitat Republica Moldova pentru aniversarea celor 30 de ani de independență și a mai declarat  că Ucraina  va susține mereu integritatea teritorială a Republicii Moldova. Tot în cadrul acestei declarații comune, Ucraina a inițiat consolidarea cooperării dintre forțele navale ale țărilor de la Marea Neagră și a invitat România și Moldova să se alăture acestei inițiative. El a subliniat, de asemenea, că Ucraina a susținut în mod constant consolidarea prezenței membrilor NATO în regiunea Mării Negre, extinderea exercițiilor comune și a programelor de instruire.

Liderul de la Varșovia a transmis un puternic mesaj de susținere noilor autorități moldovene, personal președintei Maia Sandu, concentrându-se mai ales pe două idei: Polonia își dorește ca R. Moldova să devină, împreună cu întreaga regiune, o zonă de siguranță, pentru aceasta un pas ar putea fi cel ca Chișinăul să devină parte a unei recente inițiative regionale care include Polonia („Inițiativa celor trei mări”) și, mai mult, Varșovia este gată să-i ofere Chișinăului tot sprijinul necesar pentru reconstrucția instituțiilor sale, inclusiv judiciare și pentru repornirea economiei.