Tensiuni între Ungaria și Comisia Europeană

Tensiuni între Ungaria și Comisia Europeană

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Tensiunile dintre Comisia Europeană, pe de-o parte și Ungaria și Polonia, pe de cealaltă parte, s-au deteriorat și mai tare în ultimile luni din cauza nerespectării unor norme ale statului de drept. Ungaria și Polonia au fost sancționate recent prin declanșarea procedurii de infringement pe tema respectării drepturilor omului, în ambele cazuri fiind vorba despre minoritatea LGBTQ, dar au recidivat și probleme ce țin de sistemul judiciar. Procedura Bruxellesului a venit după tensionata ședință a Consiliului European în care, ca niciodată, liderii din blocul comunitar au avut o confruntare mai dură, fără să mai țină cont de tonul diplomatic obișnuit.

De asemenea, Polonia a mai adoptat un controversat proiect de lege privind consolidarea interdicției asupra firmelor din afara Spațiului Economic European care au în proprietate radiodifuzori polonezi.

Comisia Europeană a lansat, în acest context, două rapoarte individuale în care a criticat în termeni duri politicizarea sistemelor judiciare și restrângerea independenței outlet-urilor media din Ungaria și Polonia. Reacțiile oficiale nu au întârziat să apară.

În raportul privind statul de drept din Ungaria, Comisia atrage atenția asupra eficienței reduse a Consiliului Judiciar Național, un mecanism ce ar trebui să garanteze selecția independentă a magistraților de la nivelul Curții Constituționale a Ungariei.

Raportul a menționat, de asemenea, recomandarea venită din partea GRECO cu privire la eliminarea posibilității ca Procurorul General al Ungariei să poată rămâne în funcție după expirarea mandatului, o problemă nerezolvată de niciun cadru legislativ.

În cazul Poloniei, aceasta continuă reforma începută în 2015 de Partidul Lege și Justiție (PiS) ce afectează independența justiției. Tensiunile cu privire la erodarea statului de drept s-au amplificat pe fondul deciziei Tribunalului Constituțional. Acesta a stabilit pe 14 iulie a.c. că pachetul de măsuri interimare propuse de Curtea Europeană de Justiție care ar fi trebuit să rezolve problema independenței magistraților polonezi este neconstituțional, fapt menționat și în raport.

Cele mai noi tensiuni dintre Ungaria și Comisia Europeană au legătură cu adoptarea unei legi de către Ungaria pe care Comisia o consideră anti LBGTQ.  Guvernul de la Budapesta susţine că noua lege nu vizează nicio minoritate, ci urmăreşte protecţia copiilor ai căror părinţi ar trebui să joace rolul principal în educaţia lor sexuală.

Se pare că și din această cauză se întârzie aprobarea PNRR-ului pentru Ungari și Polonia. însă Comisia a dat un comunicat prin care se spune că, împreună cu Ungaria, au luat decizia de a prelungi exminarea PNRR până în septembrie a.c.

Comisia Europeană şi Ungaria lucrează „într-o manieră constructivă în vederea finalizării evaluării până la sfârşitul lunii septembrie”, a declarat reprezentanta executivului comunitar. „Comisia a cerut o extindere a termenului, iar Ungaria nu s-a opus şi a reacţionat în mod constructiv”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei.

Însă, contrar a ceea ce afirmă responsabilii de la Budapesta, Comisia Europeană susţine că refuzul ei de a valida PNRR-ul ungar nu are nicio legătură cu respectiva lege, ci cu lipsa de transparenţă a contractelor publice, combaterea insuficientă a corupţiei sau lipsa independenţei sistemului judiciar, vechi motive de dispută între Budapesta şi Bruxelles.

Nici Polonia și nici Ungaria nu se află la prima confruntare cu Bruxellesul chiar dacă, în trecut, a fost vorba despre independența justiției sau despre alte amenințări la adresa valorilor europene și a democrației.

În 2018, cele două state deveneau primele membre UE împotriva cărora era aplicată așa-zisa ”opțiune nucleară”: activarea articolul 7 din Tratatul UE care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliu în cazul în care se încalcă valorile europene.

Experiența arată că nici amenințările cu acțiunea juridică, nici tăierea fondurilor europene nu prea au avut impact și nu au determinat o schimbare de politici guvernamentale la Varșovia sau Budapesta. Dimpotrivă, ruptura dintre Polonia și Ungaria pe tema valorilor fundamentale pare să fie din ce în ce mai mare.

Râmâne de văzut cum vor evolua relațiile dintre Ungaria și Comisia Europeană, mai ales că se anunță un val de migrație din cauza preluării puetrii în Afgnaistan de către talibani. Mai multe state (printre care și Ungaria) au anunțat că nu vor să ofere sprijin cetăților afgani care fug din țară.