Alegerile parlamentare din Rusia – rezultate și efecte

Autor: Dorin Popescu

În perioada 17-19 septembrie a.c. au avut loc, în Federația Rusă, alegeri parlamentare pentru deputații Dumei de Stat. În urma acestui scrutin vor fi aleși, pe baza unui sistem electoral mixt, 225 de deputați pe liste de partid și alți 250 de deputați în circumscripțiile electorale, într-un singur tur de scrutin. Deputații Dumie de Stat sunt aleși pentru un mandat de 5 ani. Simultan s-au desfășurat alegeri pentru conducerea a nouă regiuni și pentru 39 de parlamente locale.

După numărarea a 97% din procesele-verbale la alegerile parlamentare pentru Duma de Stat a Federației Ruse (11-19 septembrie), rezultă că partidul pro-Kremlin Rusia Unită / Единая Россия / ЕР ar putea câștiga 199 de mandate din cele 225 din circumscripțiile electorale unimandat; celelalte mandate vor fi câștigate, conform acestor date, de către Partidul Comunist / КПРФ (9), Rusia Corectă – Pentru adevăr! / Справедливая Россия — За правду / СРЗП (8), independenți (3), iar câte un mandat vor primi formațiunile Partidul Liberal-Democrat / ЛДПР (Vladimir Jirinovski), Rodina/Patria, Platforma Civică și Partidul Creșterii.

Notă: La alegerile din 2016, Rusia Unită a primit 203 de mandate din circumscripțiile unimandat, Partidul Comuniștilor – 7, Rusia Corectă – 7 și Partidul Liberal-Democrat – 5.

Rezultatele alegerilor pentru mandatele din sistemul federal (listele politice), după numărarea a cca 95% din procesele-verbale: Rusia Unită / Единая Россия / ЕР – 49,64%, Partidul Comunist / КПРФ (9) – 19,2%, Partidul Liberal-Democrat / ЛДПР (Vladimir Jirinovski) – 7,47%, Rusia Corectă – Pentru adevăr! / Справедливая Россия — За правду / СРЗП (8) – 7,42%, Oamenii noi / Новые люди – 5,39%.  

Se confirmă că, în urma alegerilor, partidul pro-Kremlin Rusia Unită și-a păstrat, conform anticipărilor, majoritatea constituțională din Dumă (peste 300 de mandate).

Din Dumă vor face parte 5 formațiuni politice care au depășit pragul electoral de 5%.

Partidul “Oamenii noi” este văzut ca o formațiune politică liberală, de opoziție moderată; liderii acestuia critică putinismul, dar se raportează moderat la Putin și împotriva celor care cheamă la schimbarea regimului. Potrivit sociologului Konstantin Kalaciov, partidul “Oameni noi” a jucat rolul de opțiune secundară pentru electoratul care nu a fost pregătit să voteze cu opoziția liberală, dar a văzut în acest nou partid soluția unei alternative la sistemul politic actual.

Presa occidentală evidențiază controlul absolut al regimului de la Kremlin asupra mass-media, resurselor informaționale și spațiului public ca elemente de context general în care s-a desfășurat acest scrutin.

Formațiunea liberală de opoziție “Iabloko”/”Mărul” acuză numeroase încălcări ale legislației electorale, precum caruselul electoral, presiuni și șantaje. Liderul Partidului Liberal-Democrat, Vladimir Jirinosvski, a declarat că numărul încălcărilor electorale ar fi fost mai mic decât în 2016.

Partidul Comuniștilor acuză grave încălcări electorale și cheamă populația la proteste stradale în perioada următoare, în special la Moscova – 23 septembrie și 5 octombrie.

Foarte probabil, miniștrii apărării și externelor, Serghei Șoigu și Serghei Lavrov, care au fost aleși pe primele locuri pe listele formațiunii Rusia Unită (și care au jucat astfel un rol de locomotivă electorală), vor rămâne cu mandatele de miniștri, iar în locul acestora partidul Rusia Unită va numi pe următorii din lista electorală.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat deja că rezultatele alegerilor pentru Duma de Stat nu vor influența actuala putere executivă. Comuniștii cer însă un guvern de centru-stânga, în care să fie reprezentați.

Alegerile nu au adus modificări radicale în configurația politică a Dumei de Stat. Noua Dumă va avea atribuții și competențe mai mari decât cea anterioară – de exemplu, aceasta va confirma guvernul, în timp ce președintele va confirma numai miniștrii de profil (MAE și miniștrii din structurile de forță).

Toți guvernatorii și șefii regiunilor din Rusia în care au avut loc cu această ocazie alegeri locale vor rămâne în funcție după alegeri, învingând în alegerile locale care au avut loc în aceste regiuni (Habarovsk, Mordovia, Cecenia – Ramzan Kadârov, 99,63%), simultan cu cele parlamentare.

În premieră au avut loc alegeri pentru Duma de Stat în teritoriile ocupate din estul Ucrainei (Donbas). La aceste alegeri, în raioanele ocupate din estul Ucrainei, au votat locuitorii acestor teritorii care dețin pașapoarte rusești.

 “Alegerile” din raioanele ocupate din estul Ucrainei: locuitorii cu pașaport rusesc din aceste raioane au avut posibilitatea de a se deplasa în regiunea Rostov-pe-Don, pentru a vota acolo și, respectiv, opțiunea de a vota online de la domiciliu. Aceștia au primit buletine de vot doare pentru listele de partid (nivel federal). Ar fi votat în regim online 152.610 persoane din raioanele ocupate ale Ucrainei, la care se adaugă un număr necunoscut de cetățeni care și-au exercitat votul direct, aceștia fiind transportați cu autobuzele în regiunea Rostov-pe-Don. În regiunea Rostov-pe-Don, scorul electoral al formațiunii Rusia Unită a fost de 66,47%, conform rezultatelor preliminarii.

Au avut loc totodată “alegeri” și în Crimeea, Peninsulă anexată ilegal de Rusia.  Potrivit datelor furnizate de către Comisia Electorală Centrală, au fost organizate “alegeri” și în “Republica Crimeea” (notă: Peninsula Crimeea a fost anexată ilegal de către Federația Rusă în urma intervenției hibride din Crimeea/Ucraina, din 2014; în Peninsulă, autoritățile ruse au organizat “alegeri” parlamentare pentru Duma de Stat, a căror legitimitate este contestată de către comunitatea internațională), în urma cărora vor reprezenta “Republica” în noua Dumă de Stat (potrivit datelor preliminarii) doi deputați de la Rusia Unită (Alexei Cerniak și Konstantin Baharev) și un independent. În Peninsulă, Rusia Unită ar fi obținut 62,2%. Potrivit presei ruse, rata de prezență în Crimea ar fi fost de 47%.

Comunitatea internațională nu recunoaște legitimitatea acestora alegeri din Crimeea și nici rezultatele acestora. MAE ucrainean a criticat prezența unor așa-numiți observatori internaționali în Crimeea, subliniind că aceștia nu reprezintă pe nimeni. Oleg Nikolenko, MAE ucrainean: “Privim sosirea unor agenți de influență rusă în Peninsula Crimeea ca pe o inițiativă privată. Aceștia nu se reprezintă decât pe ei înșiși. Prezența acestora în Crimeea sub nici o formă nu legitimează procesul electoal ilegal de acolo”. Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei a amenințat cu noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Autoritățile ruse au deschis în regiunea transnistreană a Republicii Moldova 27 de secții de vot, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de secții deschise până în prezent în această regiune a Republicii Moldova. Ca și în precedentele alegeri organizate de Federația Rusă în regiunea transnistreană, deschiderea secțiilor nu a fost coordonată cu autoritățile constituționale, ceea ce reprezintă o sfidare a Acordurilor bilaterale încheiate cu Republica Moldova. Potrivit PROMO-LEX / R. Moldova, “reacția autorităților constituționale din R. Moldova a fost una întârziată și echivocă cu privire la rezultatele acestui plebiscit organizat de către autoritățile ruse în comun cu administrația nerecunoscută a regiunii. În pofida negării totale a controlului de facto asupra administrației secesioniste, autoritățile ruse reușesc să realizeze o colaborare cu administrația respectivă din perspectiva politicilor, în timp ce nu doresc să soluționeze problemele grave ale drepturilor omului în regiune. Controlul politic absolut asupra proceselor ce au loc în regiunea transnistreană a fost considerat un element important al asumării responsabilității pentru încălcările grave ale drepturilor omului în regiunea transnistreană de către Federația Rusă. Astfel, pe lângă controlul politic asupra proceselor ce au loc în regiunea transnistreană, controlul economic și militar constituie cele trei elemente determinante pentru menținerea concluziei că Rusia realizează jurisdicția de facto asupra regiunii. Recomandăm Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova să convoace, potrivit procedurilor diplomatice, ambasadorul Federației Ruse și să solicite explicații pe marginea organizării scrutinului electoral în regiunea transnistreană, proces care a avut loc cu încălcarea dreptului internațional”.