Starea Uniunii Europene

Alexandru-Marian Crenganiș

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut recent discursul anual despre starea Uniunii în fața Parlamentului European. De asemenea, europarlamentarii au avut ocazia, în acest  context, de a-i adresa întrebări despre viitorul Uniunii înaltului oficial european.

Realizările din campania europeană de vaccinare împotriva Covid-19, măsurile luate pentru atingerea ţintelor stabilite în “Green Deal”, redresarea şi rezilienţa prin „Next Generation EU”, necesitatea adoptării unui Act European privind cipurile, înfiinţarea unei Uniuni Europene a Apărării, crearea unui fond social climatic şi creşterea rolului la nivel global al UE au constituit principalele teme dezvoltate în discursul privind "Starea Uniunii”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Lyen, a început cel de-al doilea discurs al său privind starea Uniunii subliniind că, în contextul celei mai mari crize mondiale în domeniul sănătății din ultimul secol, al celei mai profunde crize economice mondiale din ultimele decenii și al celei mai grave crize planetare, „am ales să acționăm împreună, ca o singură Europă”.

De asemenea, aceasta a mai declarat că Uniunea Europeană se numără printre liderii mondiali în ceea ce privește vaccinarea; potrivit acesteia, blocul comunitar a donat mai mult de jumătate din dozele sale în alte regiuni, iar proritatea principală o reprezintă accelerarea vaccinării la nivel mondial, dar și o pregătire mai bună pentru viitoarele crize sanitare.

   Ursula von der Leyen a subliniat faptul că și anul 2022 va reprezenta o provocare în contextul pandemiei de coronavirus; în acest context, ea îi îndeamnă pe europeni să se vaccineze în continuare, pentru a nu se tranforma într-o „pandemie a nevaccinaților”.

Deși înaltul oficial european și-a exprimat îngrijorarea pentru reticența oamenilor de a se imuniza împotriva coronavirusului cu serurile autorizate, Ursula von der Leyen a afirmat că „Europa este pregătită”, iar Comisia va asigura încă 1,8 miliarde de doze suplimentare. De asemenea, președinta Comisiei a propus o nouă misiune de pregătire și reziliență în materie de sănătate pentru întreaga UE, iar aceasta ar trebui să fie susținută de o investiție din cadrul „Echipei Europa”, în valoare de 50 de miliarde de euro, până în 2027.

Șefa Executivului European a anunțat și un Act nou privind cipurile, pentru a nu se a mai ajunge în situația actuală, când semiconductorii se găsesc extrem de greu, afectând diverse industrii. Uniunea dorește ca aceste cipuri să fie fabricate în interiorul UE pentru a nu mai depinde de cipurile din Asia.  Pentru ca această propunere să prindă contur, von der Leyen a susținut că „ este nevoie de o politică europeană de apărare cibernetică, inclusiv de o legislație privind standardele comune, în cadrul unui nou Act european privind reziliența cibernetică”.

O problemă delicată și sensibilă în discursul său a fost legată de situația din Afganistan. După retragerea trupelor aliate și preluarea puterii de către talibani, milioane de cetățeni afgani depind de ajutoarele străine. Aceasta a anunțat că Uniunea va prezenta săptămâniile viitoare un pachet de ajutor pentru poporul afgan; „Suntem alături de poporul afgan. Alături de femeile și copiii afgani, de procurori, de jurnaliști și de apărătorii drepturilor omului”, se evidențiază în “Starea Uniunii”.

Președinta Comisiei a făcut totodată apel către țările membre UE să își manifeste sprijinul pentru populația afgană, greu pusă la încercare și a anunțat că UE va suplimenta ajutorul umanitar pentru Afganistan cu 100 de milioane de euro: “Trebuie să îi sprijinim în continuare pe toți afganii, atât pe cei rămași în țară, cât și pe cei din țările învecinate. Trebuie să facem tot posibilul pentru a evita riscul real al unei foamete majore și al unui dezastru umanitar. Și ne vom aduce în continuare contribuția pentru evitarea unor dezastre. Vom suplimenta ajutorul umanitar acordat populației afgane cu 100 de milioane de euro”.

În domeniul infrastructurii, von der Leyen, a declarat că Uniunea trebuie  să „acționeze mai inteligent” pe viitor. Prin urmare, o nouă strategie privind conectivitatea, denumită „Global Gateway”, urmează să fie prezentată în detaliu în curând. Blocul comunitar urmărește să construiască parteneriate cu state din întreaga lume și să investească în structuri de calitate, care să conecteze bunuri, persoane și servicii la nivel mondial. Aceasta a dat ca exemplu parteneriatul cu Africa, ce prevede crearea unei piețe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două țărmuri ale Mediteranei. De asemenea, un alt exemplu îl poate reprezenta noul cablu optic subacvatic ce conectează Brazilia și Portugalia.

În ceea ce privește redresarea economică, potrivit acesteia, blocul european va investi prin programul NextGenerationEU atât în refacerea pe termen scurt, cât şi în prosperitatea pe termen lung.

Uniunea Europeană îşi va spori sprijinul financiar pentru a ajuta ţările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice şi să se adapteze la impactul acestora, a mai declarat von der Leyen. „Vom propune acum o sumă suplimentară de 4 miliarde de euro pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice până în 2027”, a spus von der Leyen, adăugând că UE se aşteaptă ca Statele Unite şi alte ţări să îşi intensifice, de asemenea, promisiunile în domeniu.

Totodată, Uniunea Europeană îşi va dubla finanţarea pentru a proteja natura şi a opri declinul biodiversităţii la nivel mondial, în special pentru ţările cele mai vulnerabile, a mai anunţat Ursula von der Leyen.

Preşedinta Comisiei Europene a mai arătat că “intrăm într-o nouă eră a hipercompetitivităţii, în care, pentru unii, orice mijloc este permis pentru a dobândi mai multă influenţă, o eră a rivalităţilor regionale şi a marilor puteri care îşi refocalizează atenţia una asupra celeilalte”. S-a precizat totodată că evenimentele recente din Afganistan nu reprezintă cauza acestor mutaţii, ci un simptom al acestora.

În context, s-a precizat că este nevoie de o cooperare mai strânsă între UE şi NATO. "Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun şi să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părţi. Acesta este motivul pentru care lucrăm împreună cu Secretarul General Jens Stoltenberg la o nouă declaraţie comună UE-NATO care va fi prezentată înainte de sfârşitul anului", a spus Ursula von der Leyen, care a mai afirmat că "Europa poate şi, în mod clar, ar trebui să fie capabilă şi dispusă să facă mai mult pe cont propriu".

Un Summit privind apărarea va fi organizat totodată de preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2022.

Concluzie: Discursul înaltului oficial european a evidențiat progrese sectoriale semnificative ale Uniunii Europene în numeroase domenii, însă avansarea Uniunii spre atingerea obiectivului de autonomie strategică este modestă; în acest context, se estimează că alegerea noului cancelar german va putea impulsiona politicile majore ale Uniunii.