Alegerile parlamentare din Rusia

Alexandru Crenganiș

În Federația Rusă au avut loc alegeri parlamentare în perioada 17-19 septembrie a.c. Astfel, în cadrul acestui scrutin, cetățenii ruși au ales deputații din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) din cea de-a opta legislatură, reprezentanții celor 39 de parlamentare regionale și locale, precum și șefii din nouă regiuni.

În cele trei zile ale acestor alegeri au fost aleși 450 de deputați în Duma de Stat. Sistemul electoral al Rusiei este unul mixt. Din cei 450 de deputați aleși la vot, 225 au fost aleși pe liste de partid, iar 225 – în circumscripții uninominale. La scrutin au participat 14 partide, din care 11 au participat și la alegerile precedente.

Întrucât în Rusia sunt unsprezece fusuri orare, regiunile Kamceatka şi Ciukotka din Orientul Îndepărtat au fost primele în care s-au deschis secţiile de votare.

Exprimarea votului a fost repartizată pe trei zile pentru a se preveni aglomerația din cauza pandemiei COVID-19 – pandemia respectivă a devastat Rusia, în ciuda faptului că aceasta a fost prima țară din lume care a omologat un vaccin împotriva virusului.

Partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, a câștigat alegerile parlamentare desfăşurate în Rusia, cu peste 49,85% din voturi, potrivit ultimelor date comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Rusia, în timp ce opoziţia a evocat numeroase fraude electorale.

Partidul Comunist s-a situat la aceste alegeri ca o a doua forţă politică din Rusia, obținând 19,56% din sufragii, faţă de 13,34% acumulate în alegerile din 2016. De asemenea, trec pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament următoarele formațiuni politice: Partidul Liberal Democrat (LDPR), al lui Vladimir Jirinovski (cu 7,69%), social-democraţii Rusiei Juste (cu 7,43%), precum şi noul partid creat înaintea scrutinului, "Oamenii noi", al patronului Faberlic, Aleksei Neceav (cu 5,5%).

Se observă o scădere a partidului lui Vladimir Putin față de alegerile trecute. La alegerile precedente, Rusia Unită a reușit să obțină 54% din voturi. Această scădere a fost cauzată prioritar de scăderea nivelului de trai și de dezvăluirile lui Aleksei Navalnîi despre corupția de la nivel înalt din Rusia.

 Liderul opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, i-a încurajat din închisoare pe ruşi să voteze pentru orice candidat în afara celor de pe listele partidului de la putere Rusia Unită şi să recurgă la recomandările „votului inteligent”, pe baza unui sistem electronic pe care Kremlinul a încercat să-l blocheze prin toate mijloacele.

Autorităţile ruse au cerut giganţilor tehnologici să suprime platforma votului inteligent, întrucât aceasta ar difuza „conţinut interzis” prin lege. De asemenea, companiile de tehnologie au fost acuzate de „interferenţă" în alegerile legislative din Rusia.

Acest concept de “vot inteligent” există încă din anul 2019 și le recomandă alegătorilor să îi voteze pe candidații care au cele mai mari șanse de a-i învinge  pe reprezentanții formațiunii Rusiei Unite (considerată de opoziție a fi un partid corupt).

De asemenea, mii de persoane din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei au votat la aceste alegeri. Peste 150.000 de locuitori din Donbas, care dispun de cetăţenia rusă, au votat la alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal). Ucrainenii cu cetăţenie rusă din regiunile Doneţk şi Lugansk au fost transportaţi gratuit cu sute de autocare şi cu trenul în regiunea rusă Rostov pe Don, situată în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a vota.

Deși Ministerul de Interne rus a declarat că nu au existat incidente pe durata votului, opoziția, observatorii independenți și mass-media independente susțin că au existat numeroase fraude la acest scrutin.

Organizaţia independentă de monitorizare a alegerilor “Golos”, căreia i s-a interzis să monitorizeze scrutinul din Rusia cu puţin timp înainte de începerea votului pentru Duma de Stat, a estimat că aproximativ o treime din voturile oficial exprimate au fost frauduloase.

Camera civică a Moscovei (Obşcestvennaia palata) – organism însărcinat cu monitorizarea alegerilor în Duma de Stat – a agreat, după numeroase acuzaţii de fraudă. o renumărare a voturilor exprimate electronic în capitala rusă.

După ce mass-media rusești independente au relatat despre neregulile constatate la alegerile din Federația Rusă, au apărut reacții și în Occident. Statele Unite au acuzat Federația Rusă că a încălcat dreptul cetățenilor de a vota. „Alegerile parlamentare din Federaţia Rusă s-au desfăşurat în condiţii care nu sunt favorabile procedurilor libere şi corecte. Utilizarea, de către Guvernul rus, a legilor contra «organizaţiilor extremiste», contra «agenţilor străini» şi a «organizaţiilor indezirabile», a limitat sever pluralismul politic şi i-a împiedicat pe cetăţenii ruşi să îşi exercite drepturile civice şi politice”, anunţă Departamentul de Stat de la Washington,

Washingtonul îndeamnă Rusia să-şi „onoreze angajamentul faţă de comunitatea internaţională de a respecta drepturile omului şi libertăţile fundamentale”. În schimb, Kremlinul a declarat că alegerile au fost corecte și libere.

Și Uniunea Europeană a reacționat la aceste nereguli, prin vocea Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell. „În perioada premergătoare alegerilor a crescut represiunea împotriva politicienilor de opoziție, organizațiilor societății civile, mass-media independente, precum și jurnaliștilor. Acest lucru a dus la limitarea opțiunilor alegătorilor ruși și a capacității acestora de a obține informații  complete și exacte despre candidați”, spune șeful diplomației UE, Josep Borel.

UE își reiterează îngrijorările cu privire la reducerea continuă a spațiului pentru opoziție, societatea civilă și vocile independente din Federația Rusă și solicită președintelui rus, Vladimir Putin, „să inverseze aceste evoluții negative”.

De asemenea, grupul PPE din Parlamentul European cere UE să nu recunoască alegerile din Rusia. PPE reclamă faptul că, pe parcursul celor 3 zile de vot, au fost semnalate numeroase încălcări grave ale regulamentelor electorale. Sistemul de vot electronic nu a avut nici un control independent, iar alegerile s-au desfășurat într-o atmosferă de intimidare și de reducere la tăcere a oricăror voci critice.

Concuzie: În ciuda protestelor interne și internaționale, obiectivul Kremlinului la aceste alegeri (menținerea unui sprijin parlamentar pentru politicile șefului de stat care să asigure o majoritate Constituțională pro-Putin în Dumă) a fost atins, iar posibilitatea comunității internaționale de a influența politicile electorale din Rusia rămâne modestă și după desfășurarea acestui scrutin.