Reconfigurări regionale și globale – AUKUS
Alexandru-Marian Crenganiș
În ultima perioadă am fost martorii unui scandal diplomatic uriaș. Acest scandal a pornit după ce Australia a luat decizia de a anula un contract în valoare de 40 de miliarde de euro pentru achiziția unor submarine de producție franceză. Australia a luat această decizie după ce Statele Unite au anunțat că vor semna un nou pact de securitate cu Marea Britanie și Australia.
Astfel, în semn de protest, Farnața a rechemat ambasadorii din Statele Unite și Australia pentru consultări. Minstrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a declarat că decizia respectivă a Parisului, adoptată la cererea președintelui Emmanuel Macron, „este justificată de gravitatea excepțională a anunțurilor” făcute de Australia și Statele Unite. El a declarat, citat de France 24, că anularea de către Australia a unui mare contract de cumpărare a submarinelor convenționale din Franţa în favoarea submarinelor cu energie nucleară construite cu tehnologie SUA reprezintă „un comportament inacceptabil”.
Noul acord dintre SUA şi Australia duce la denunţarea acordului anterior privind submarinele între Australia şi Franţa şi constituie, potrivit oficialilor francezi, "un comportament inacceptabil între aliaţi şi parteneri ce afectează însăşi concepţia pe care o avem despre alianţele noastre, parteneriatele noastre şi importanţa regiunii Indo-Pacific pentru Europa".
Decizia Australiei a venit după ce, în prealabil, constructorul francez Naval Group a mărit costul programului respectiv (acesta a devenit aproape dublu), iar procentul de implicare în program al industriei din Australia a fost redus substanțial. Trebuie spus că acest contract (denumit și „contractul secolului”) a fost semnat în anul 2016 cu Naval Group, dar, după 5 ani, prețul contractului s-a dublat, apărând totodată și probleme de spionaj cibernetic și întârzieri extrem de mari în implementarea programului.
Statele Unite doresc să consolideze orice alianță care este împotriva Chinei – în acești termeni a fost anunțat parteneriatul în domeniul securității în regiunea indo-pacifică împreună cu Australia și Marea Britanie. Acestă inițiativă ar putea afecta însă interesele Franței în acestă regiune, dincolo de obiectivele exprimate de liderii de la Washington în plan public.
”Prima mare iniţiativă (a acestui nou pact denumit) AUKUS va fi să livreze o flotă de submarine cu propulsie nucleară Australiei”, a anunţat premierul australian Scott Morrison, într-o videoconferinţă cu premierul britanic Boris Johnson, la un eveniment prezidat de către Joe Biden și desfășurat la Casa Albă.
”Regatul Unit, Australia şi Statele Unite vor fi legate şi mai strâns, ceea ce reflectă gradul de încredere între noi şi profunzimea prieteniei noastre”, a declarat Boris Johnson, care obţine astfel un succes diplomatic sigur în strategia sa de evitare a izolării internaţionale post-Brexit.
De asemenea, Joe Biden a declarat că Statele Unite că ”vor să coopereze îndeaproape cu Franţa” în această regiune strategică. Acesta a mai declarat că Franța reprezintă un partener cheie al Statelor Unite.
Oficialii de la Bruxelles au declarat că momentul anunțului pactului AUKUS a fost ales prost, întrucât înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe urma să-și prezinte propria strategie pentru zona Indo-Pacific.
Ambasadorii la Uniunea Europeană ai statelor membre au amânat discuţiile pregătitoare ale unui nou consiliu UE-SUA cu privire la comerţ şi tehnologie, consiliu care era programat să se desfășoare pe 29 septembrie a.c. Măsura este văzută ca un semn de protest faţă de acordul de livrare de submarine încheiat de Washington cu Australia în detrimentul Franţei, au afirmat recent mai mulți diplomaţi europeni.
Șefa Comisiei Europene a declarat că tratamentul la care a fost supusă Franţa în dosarul submarinelor nu este acceptabil. „Unul dintre statele noastre membre a fost tratat într-un mod inacceptabil. Vrem să ştim ce s-a întâmplat şi de ce”, a Ursula von der Leyen.
Totodată și preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU, a denunţat „lipsa de loialitate” din partea SUA în criza submarinelor pe care o traversează cu Franţa, subliniind că Uniunea Europeană cere Washingtonului o „clarificare” pentru „o înţelegere mai bună a intențiilor care stau în spatele anunţului” unui parteneriat strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia.
La scurt timp după aceste evenimente, premierul britanic, Boris Johnson, a convenit cu președintele Franței, Emmanuel Macron, să coopereze pentru depășirea tensiunilor generate de parteneriatul dintre Australia, Marea Britanie şi SUA (AUKUS).
Boris Johnson şi Emmanuel Macron „au reafirmat importanța relației dintre Marea Britanie şi Franța şi au convenit să continue colaborarea strânsă în întreaga lume”, a transmis Guvernul Marii Britanii după o convorbire telefonică a celor doi lideri. "Ei au reafirmat importanţa relaţiei între Regatul Unit şi Franţa", se mai menţionează în comunicatul britanic, în care se reamintește, de asemenea, "importanţa strategică a cooperării lor de lungă durată în regiunea indo-pacifică şi în Africa".
„Premierul britanic a exprimat intenția restabilirii cooperării între Marea Britanie şi Franța, în conformitate cu valorile şi cu interesele noastre comune: în domeniul climei, în zona Indo-Pacifică, în combaterea terorismului”, a comunicat, la rândul său, Președinția Franței.
Dupa discuția purtată cu Boris Jhonson, Macron a avut o discuție telefonică și cu președintele american Joe Biden. Cei doi lideri au convenit să lanseze consultări aprofundate pentru reconstruirea încrederii, a precizat Palatul Elysee.
Totodată, cei doi lideri au convenit să se întâlnească în Europa la sfârşitul lunii octombrie a.c., anunță Casa Albă. SUA s-au angajat, de asemenea, să-şi sporească sprijinul pentru misiuni de combatere a terorismului conduse de naţiuni europene în regiunea africană Sahel.
În urma acestui dialog, Franța a luat decizia ca ambasadorul său se se întoarcă înapoi la Washington.
Concluzie: Deși episodul tensionat a fost depășit, acesta reflectă tendințe mai largi de reconfigurare a parteneriatelor în interiorul comunității euro-atlantice, generate de interesele economice și geopolitice ale principalilor actori statali din această comunitate.
