Noi tensiuni între Serbia și Kosovo
Alexandru Crenganiș
Noile tensiuni dintre Serbia și Kosovo, de dată recentă, au apărut după ce guvernul kosovar a luat decizia de a interzice vehiculelor cu numere sârbe să intre pe teritoriul regiunii. Autoritățile de la Priștina au declarat că acest gest reprezintă o ”măsură de reciprocitate”. De asemenea, autoritățile respective au mai decis că cine dorește totuși să intre în Kosovo va primi plăcuțe de înmatriculare temporare.
În urma acestei decizii, sute de sârbi kosovari au protestat în imediata vecinătate a graniței cu Kosovo, blocând cele două puncte de trecere a graniței cu autoturisme și camioane. În schimb, trupele kosovare au fost mobilizate în punctele de frontieră pentru a opri protestele – au fost folosite în acest scop chiar și gaze lacrimogene pentru eliberarea drumului.
Replica autorităților sârbe nu a întârziat să apară. La 25 septembrie a.c., Belgradul a luat decizia de a ridica nivelul de alertă al armatei sale în zona de frontieră. Tot în baza acestei decizii, avioanele de luptă sârbe au survolat de mai multe ori zona de frontieră, la 24 și 25 septembrie a.c.
Situația a devenit și mai tensionată după ce două birouri guvernamentale de înmatriculare a vehiculelor din Kosovo au fost atacate şi avariate în nordul teritoriului, a declarat premierul Albin Kurti; acesta a acuzat Serbia că încearcă să "provoace un conflict",
De asemenea, Belgradul a mobilizat și patru vehicule blindate ale armatei la granița cu Kosovo. Televiziunea de stat sârbă (RTS) a difuzat imagini cu aceste blindate, precum şi cu elemente ale armatei sârbe echipate cu arme automate, precizând că acestea se află la doar 2 km de graniţa cu Kosovo.
Ministrul sârb al Apărării Nebojsa Stefanovic a vizitat duminică atât aceste trupe plasate în alertă, în două baze militare (una dintre acestea este situată la doar câţiva kilometri de frontieră), cât şi ”grupuri tactice” desfăşurate ”în direcţia (punctului de) trecere administrativă de la Jarinje”,
Ministrul Stefanovic a fost însoţit în această vizită de către comandantul armatei, generalul Milan Mojsilovic, precum şi de către ambasadorul rus la Belgrad, Aleksandr Boţan-Haraşenko.
La rândul său, Serbia acuză Kosovo de "provocări" după desfăşurarea forţelor sale speciale în apropierea a două posturi de frontieră din nordul Kosovo, Jarinje şi Brnjak. Sârbii sunt majoritari în nord şi refuză autoritatea guvernului de la Priștina.
Albania, ”îngrijorată de escaladarea situaţiei”, a cerut Belgradului, pe cale diplomatică, ”să retragă forţele armate desfăşurate la frontiera cu Kosovo”.
La Priștina, prim-ministrul albanez Edi Rama, aflat în vizită la Kosovo, a descris acţiunile Belgradului ca fiind „manevre militare teatrale”, declarându-se convins că „dialogul este singura soluţie”.
Punctele de trecere a frontierei dintre Serbia şi Kosovo (un teritoriu de 1,8 milioane de locuitori populat majoritar cu albanezi) sunt desemnate drept "pasaje administrative" de către Belgrad, care nu recunoaşte independenţa proclamată în 2008 de fosta sa provincie.
După aceste evenimente, reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Ambasada SUA la Priștina a solicitat Serbiei și Kosovo să „se abțină și să reducă imediat tensiunile create”: „Ne alăturăm Uniunii Europene și facem apel la Serbia și Kosovo să se abțină de la acțiuni unilaterale și să reducă tensiunile imediat, fără amânare” – se subliniază în comunicatul ambasadei SUA la Priștina.
De asemenea, și Comisia Europeană a reacționat prin purtătorul de cuvânt al Comisiei, Dana Spinanț. Acesta a declarat că “este important ca părţile se se aşeze împreună, să pună capăt escaladării verbale în regiune şi să găsească rapid o soluţie”.
„O mulţime de activităţi diplomatice sunt în curs de desfăşurare atât la Bruxelles, cât şi pe teren” – a completat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell; acesta și-a exprimat speranţa într-o întâlnire a negociatorilor de ambele părţi, care ar putea avea loc în curând, la Bruxelles.
În acest context tensionat, misiunea NATO în Kosovo a luat decizia de intensificare a patrulelor la frontierea cu Serbia, pentru a mai reduce din tensiuni. Patrule intensificate vor acționa inclusiv în partea de nord a Kosovo.
Ambasada SUA în Serbia a comunicat că oficiali militari americani şi canadieni au vizitat punctele de trecere a frontierei Jarinje şi Brnjak "pentru a-şi face o idee mai clară asupra situaţiei". "Aceștia au fost mulţumiţi să observe că misiunea KFOR este un factor de stabilizare", a subliniat Ambasada americană.
Tensiunile dintre Serbia și Kosovo s-au acutizat odată cu războiul din Kosovo, din 1998-1999. Acestea se transformă periodic în proteste de stradă, așa cum s-a întâmplat în 2004, în orașele din Kosovo. 30 de oameni și-au pierdut atunci viața, iar mii de etnici sârbi au fost forțați să părăsească teritoriul.
În urma acestor conflicte, în anul 2008, Kosovo și-a declarat independența, spre nemulțumirea Serbiei, care nu recunoaște această independență. De atunci relațiile dintre Belgrad și Priștina au rămas tensionate.
Concluzie: Recentele episoade tensionate dintre Belgrad și Priștina probează echilibrul relativ al situației de securitate din regiune. Pe termen mediu și lung, se vor menține tensiunile în relația bilaterală dintre Serbia și Kosovo, acestea putând genera, episodic, noi acțiuni ostile în regiune.
