Alegerile parlamentare din Germania
Alexandru Crenganiș
La 26 septembrie a.c. au avut loc în Germania alegeri parlamentare. Aceste alegeri au fost unele dintre cele mai importante din istoria țării, deoarece cancelarul Angela Merkel nu a mai participat la acest scrutin. După ce a condus Germania timp de 16 ani, aceasta a decis să se retragă din viața politică.
În urma scrutinului de duminică, social-democrații au câștigat alegerile la limită, învingând coaliția Angelei Merkel. În urma numărării tuturor voturilor, SPD a obținut 25,7% din sufragii, respectiv 206 de locuri în Parlament. În schimb, CDU/CSU a obținut 24,1% din voturi – 196 de locuri în parlament.
CDU/CSU a scăzut cu 8,9 procente față de 2017, obținând cele mai slabe rezultate din ultimele decenii. Acest lucru este explicat de către analiști prin lipsa de implicare a Angelei Merkel în scrutin (aceasta atrăgea un număr semnificativ de voturi); acest rezultat slab este și decontul ultimilor doi ani de guvernare, când executivul de la Berlin a trebuit să adopte măsuri nepopulare din cauza pandemiei.
Pe locul 3 se situează Verzii, cu un scor de 14,8% și 118 locuri în parlament. Aceștia au obținut cu 5,9% mai mult față de alegerile trecute – cel mai bun scor din istorie al Verzilor, care arată că cetățenii germani sunt foarte preocupați de schimbarea climatică și de protejarea mediului.
De asemenea, liberalii de la FDP au obținut 11,5 % (cu 0,8% mai mult decât în 2017), iar Partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania, AfD, a scăzut cu 2,3 procente faţă de scrutinul precedent, obţinând doar 10,3%.
Alegerea cancelarului federal este indirectă în Germania. Toți cetățenii cu drept de vot acordă două voturi pentru membrii circumscripției lor sau pentru lista de stat a unui partid. Prin urmare, se poate spune că Germania își alege reprezentanții pentru desemnarea ulterioară a cancelarului federal.
Un lucru este cert după anunțarea rezultatelor finale din Germania. Numele noului cancelar nu va fi anunțat prea curând, iar negocierile politice pentru formarea unei coaliții ar putea dura și câteva luni, mai ales că primele formațiuni politice din noua etapă politică a Germaniei, SPD și CDU, revendică dreptul de formare a unei coaliții.
Olaf Scholz, candidatul Partidului Social-Democrat (SPD) la funcţia de cancelar al Germaniei, s-a declarat mulţumit de rezultatul scrutinului parlamentar, apreciind că a primit un mandat clar pentru a conduce viitorul guvern. "Germanii au votat în număr mare pentru ca eu să fiu cancelar. Sunt încântat că cetăţenii au votat în acest fel; partidul nostru este într-o poziţie mult mai bună comparativ cu situaţia dintr-o perioadă îndelungată", a afirmat Olaf Scholz.
Candidatul conservator Armin Laschet a revendicat și el formarea Guvernului german, în urma alegerilor, după ce secretarul general al SPD Lars Klingbei a făcut același lucru. "Poate exista o coaliţie de guvernământ cu trei partide pentru prima dată din anii '50", a declarat candidatul Uniunii Creştin Democrate (CDU).
A doua zi după alegeri, Olaf Scolz a anunțat că intenţionează să formeze o coaliţie guvernamentală cu Verzii şi cu liberalii (FDP). Acesta a argumentat că SPD, Verzii şi Partidul Liberal-Democrat (FDP) au „suficiente convergenţe” pentru a forma un guvern şi a opinat că tratativele în acest scop trebuie să se desfăşoare cu „calm şi pragmatism”.
De asemenea, și candidatul CDU a anunțat că va iniția discuți cu Verzii și liberalii pentru a forma o coaliție conservatoare. Intenţia lui Armin Laschet de a avea discuţii cu Verzii şi cu liberalii survine în pofida celui mai prost rezultat electoral înregistrat de CDU.
Formaţiunea Alianţa '90/Verzi va iniţia negocieri exploratorii cu Partidul Social-Democrat (SPD) şi cu Partidul Liber-Democrat (FDP) în vederea formării unei coaliţii guvernamentale în Germania, a anunţat Annalena Baerbock, care a candidat pentru funcţia de cancelar în scrutinul parlamentar. "SPD este câştigătorul alegerilor. De aceea, pentru noi este esenţial să iniţiem aceste discuţii. Dar vom discuta cu toate partidele democratice", a afirmat recent Annalena Baerbock, copreşedinte al Alianţei '90/Verzi.
Concluzii:
Pentru a forma un guvern, un partid sau o coaliție trebuie să aibă o majoritate (adică mai mult de 50% din locurile din Bundestag), așa încât nu este garantat că partidul care câștigă alegerile federale germane este și cel care va forma guvernul.
După o lungă perioadă în care o coaliție formată din două partide a condus Germania va fi nevoie, cel mai probabil, de trei partide pentru a forma o majoritate care să susțină un cancelar. Acest lucru nu s-a mai produs în viața politică din Germania încă din anii 50.
Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru formarea următorului guvern în urma alegerilor legislative: atât social-democraţii, câştigători cu un scurt avans, cât şi conservatorii, revendică postul de cancelar, iar lupta politică dintre aceste două formațiuni va fi una dură.
