Alegerile municipale din Georgia
Alexandru Crenganiș
În data de 2 octombrie a.c. au avut loc în Georgia alegeri municipale. Alegerile s-au desfășurat într-un moment tensionat, generat inclusiv de arestarea fostului președinte georgian Miheil Saakașvili (acesta, autoexilat în Ucraina, a revenit în Georgia pentru a susține opozitia în alegeri). De asemenea, la aceste noi tensiuni se aducă cele existente deja, de tip cronic, între partidul de guvernământ și opoziție.
Aproape 3,5 milioane de alegători au fost chemaţi să aleagă 64 de primari şi 2.068 de deputaţi în 64 de adunări locale, în cele peste 3.600 de secţii de vot din întreaga ţară. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, au votat la aceste alegeri 1.815.776 de alegători, respectiv 51,92% din totalul alegătorilor cu drept de vot (totalul acestora este de 3.497.345 cetățeni).
Aceste alegeri au fost considerate un referendum de facto privind susținerea partidului de guvernământ “Visul Georgian”. În aprilie a.c., partidul de guvernământ, care conduce țara din anul 2012, a declarat că va convoca alegeri anticipate în anul 2022 dacă nu va câștiga cel puțin 43% la alegerile locale; câteva luni mai târziu, partidul de guvernământ a revenit asupra acestei decizii.
Cu o zi înaintea scrutinului, fostul președinte exilat, Miheil Saakașvili, un adversar ferm al „Visului georgian”, a declarat că s-ar fi întors în țară, în ciuda avertismentului guvernului de la Tbilisi că va fi arestat în cazul revenirii sale în Georgia.
Saakașvili a fost condamnat în contumacie, în 2018, la nouă ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de abuz de putere în două cazuri separate legate de violențele asupra unui parlamentar de opoziție din 2005 și de uciderea unui bancher georgian. Fostul lider georgian declară că ambele cazuri sunt motivate politic.
Acesta a postat în preziua alegerilor un mesaj pe rețelele de socializare, în care preciza că se află în Georgia, dar autoritățile anunțaseră inițial că anunțul este un fals. „Toată lumea trebuie să meargă la vot și să voteze, iar pe 3 octombrie trebuie să umplem Piața Libertății. Dacă sunt 100 de mii de oameni, nimeni nu ne poate învinge", a mai declarat acesta.
Președinta georgiană Salome Zurabișvili a declarat la 1 octombrie a.c., după arestarea lui Saakașvili, că „nu îl va grația niciodată” pe fostul președinte, acuzându-l pe acesta că încearcă să destabilizeze țara. „Timpul conflictelor civile s-a încheiat”, a spus ea, adăugând că este alături de cetățeni „nu pe stradă sau în piață, ci mai degrabă de partea ordinii constituționale și a viitorului pașnic”.
Georgian Dream / Visul Georgian a trecut testul electoral, rezultatele după numărarea tuturor voturilor arătând că această formațiune a eliminat cu ușurință pragul prestabilit, evitând astfel un posibil vot parlamentar anticipat (stipulat în acordul intermediat de Uniunea Europeană).
După ce toate rezultatele din cele 3.743 de secții de votare din țară au fost contorizate, partidul de guvernământ Visul Georgian a obținut 46,7%, potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC). Principalul partid de opoziție, Mișcarea Națională Unită (ENM), a obținut 30,7%. Restul voturilor a fost împărțit între celelalte 48 de partide, iar partidul “Pentru Georgia” s-a clasat pe locul trei, cu 7,8 la sută.
Acest scrutin, pe care partidul aflat la putere l-a câştigat, a fost marcat de "acuzaţii generalizate şi recurente privind acte de intimidare, cumpărare de voturi şi presiuni exercitate asupra candidaţilor şi alegătorilor", au declarat observatorii OSCE în timpul unei conferinţe de presă la Tbilisi.
Potrivit OSCE, partidul Visul Georgian, care conduce ţara din 2012, a recurs şi la "resurse administrative" – acestea i-au conferit "un avantaj excesiv". Observatorii au dezvăluit, de asemenea, "cazuri de intimidare şi violenţe împotriva unor jurnalişti", fără a se preciza autorii acestora.
Într-o declarație postelectorală, Visul Georgian, partid fondat de miliardarul Bidzina Ivanishvili, principalul rival al lui Saakaşvili, a răspuns că votul respectiv a îndeplinit „cele mai înalte standarde democratice”.
Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a îndemnat puterea și opoziția din Georgia să dea dovadă de reținere și să respecte supremația legii în legătură cu întoarcerea în țară a fostului președinte Mihail Saakașvili și arestarea acestuia.
Grupul conservatorilor și reformiștilor din Parlamentul European și-a exprimat profunda îngrijorare referitor la arestarea lui Saakașvili și a cerut eliberarea sa imediată. Saakașvili a fost lipsit de cetățenia georgiană, dar a obținut-o pe cea ucraineană și locuiește în Ucraina, unde deține funcții în administrația centrală de la Kiev.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că se va implica personal în readucerea în Ucraina a fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili. Între timp, Saakașvilii a intrat în greva foamei, iar simpatizații acestuia au organizat un protest în data de 4 octombrie. Fluturând steagurile alb-roșii ale Georgiei și scandând numele lui Saakașvili, sute de manifestanți s-au adunat pe 4 octombrie în fața închisorii din Rustavi, la sud-est de Tbilisi, unde fostul președinte a fost încarcerat.
Departamentul de Stat al SUA a declarat pe 4 octombrie a.c. că Washingtonul acordă o atenție deosebită evoluțiilor din Georgia și a cerut guvernului de la Tbilisi să se asigure că Saakașvili este tratat corect.
Concluzii: Alegerile locale au reflectat ratingul electoral ridicat al formațiunii aflate la putere, iar opoziția politică nu a exploatat electoral sprijinul acordat de Saakașvili prin revenirea sa intempestivă în Georgia. Pe de altă parte, în principalele orașe din Tbilisi va avea loc un al doilea tur de scrutin, între candidații puterii și ai opoziției și nu sunt excluse surprize la acest scrutin, în sensul unor victorii ale candidaților opoziției politice.
