Tensiuni în creștere între Polonia și Uniunea Europeană
Alexandru Crenganiș
Tensiunile dintre Varșovia și Bruxelles au atins noi cote alarmante după o decizie recentă controversată a Tribunalului Consituțional din Polonia. Acesta a decis că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituția țării. Decizia respectivă poate crea un precedent primejdios și pune în discuție un principiu cheie al UE conform căruia legislația europeană are supremație față de cea națională în toate statele membre.
Mai clar – este negată supremația legilor europene asupra celor naționale în anumite chestiuni juridice. Această decizie este una fără precedent și a fost salutată de către primul-ministrul Poloniei.
Tribunalul constituțional polonez s-a pronunţat în privinţa unor modificări pe care partidul aflat la guvernare, Lege şi dreptate, le-a adus sistemului juridic din Polonia, în contradicție cu normele europene.
Această decizie a venit după ce guvernul de la Varșovia a adoptat o serie de măsuri contestate de UE în domeniul justiției. Polonia a creat o secție specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, asemănătoare cu cea din România, dar care, potrivit Uniunii Europene, amenință grav independența Justiției din Polonia. Guvernul de la Varşovia a susținut însă că are nevoie de reforme necesare pentru eradicarea corupției din justiție și a ignorat un ordin al Curții de Justiție a Uniunii Europene de suspendare a aplicării acestei secții.
„Organele europene acţionează dincolo de competenţele lor”, a declarat Julia Przylebska, preşedinta Tribunalului Constituţional polonez. Ea a denunţat „ingerinţa Curţii de Justiţie a UE în sistemul judiciar polonez” şi a enumerat o serie de articole din tratatele UE care, conform judecătorilor polonezi, sunt în contradicţie cu legea fundamentală a Poloniei.
Cu o zi înaintea acestei decizii, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că Polonia a încălcat regulile democratice ale independenţei justiţiei forţând transferul unui judecător care criticase guvernul.
După această decizie, liderii blocului comunitar au reacționat foarte dur. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va face „să fie respectate principiile fondatoare ale UE”. „Toate hotărârile Curţii de Justiţie a UE sunt obligatorii pentru toate autorităţile statelor membre, inclusiv pentru instanţele naţionale. Dreptul Uniunii are întâietate faţă de dreptul naţional, inclusiv faţă de dispoziţiile constituţionale. Acesta este angajamentul pe care toate statele membre ale UE şi l-au asumat în momentul aderării la Uniunea Europeană”, a subliniat şefa executivului comunitar.
Von der Leyen a cerut o analiză rapidă a deciziei Tribunalului Constituțional, pe baza căreia Comisia va lua măsuri adecvate.
Mesaje asemănătoare au venit și din partea celorlalți lideri europeni.
„Verdictul din Polonia nu poate rămâne fără consecinţe. Întâietatea dreptului UE trebuie să fie incontestabilă. Încălcarea sa înseamnă contestarea unuia dintre principiile fondatoare ale Uniunii noastre”, a declarat și preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.
Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, s-a declarat "preocupat" de hotărârea anunţată de Tribunalul constituţional din Polonia şi a avertizat că Uniunea Europeană "va utiliza toate instrumentele" pentru a proteja primatul dreptului comunitar, care este "esenţa UE".
O reacție a avut și Înalul Oficial al UE însărcinat cu politica externă, Josep Borrell. Acesta a declarat că Uniunea va avea o reacție fermă în urma acestei decizii și a reiterat faptul că legislația europeană are supremație față de cea națională.
O declarație fermă a venit și din partea Verei Jourova, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pentru Valori și Transparență. Aceasta a declarat că Uniunea Europeană ”va începe să se prăbuşească” dacă nu va ataca decizia curţii constituţionale din Polonia privind primatul legislaţiei naţionale în faţa celei europene.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a asigurat după decizia Tribunalului Constituţional că nu există nicio intenţie din partea guvernului ori a partidului de guvernământ, Lege şi Justiţie (PiS), de a scoate Polonia din UE, acuzând opoziția că răspândește fake-news-uri.
Morawiecki a declarat că autorităţile de la Varşovia încearcă doar să atragă atenţia asupra modului în care Polonia este tratată de instituţiile UE şi de unii oficiali europeni. „Noi vrem o comunitate în care să existe respect şi nu o grupare a celor care sunt egali şi mai egali. Aceasta este comunitatea noastră, Uniunea noastră”, a mai declarat Morawiecki.
Deși premierul polonez a dat asigurări că nu va fi vorba de un “Polexit”, zeci de mii de polonezi au ieșit în stradă pentru a protesta în capitala Poloniei și în alte orașe față de riscul ieșirii Poloniei din Uniune. Protestele au fost organizate de opoziție.
Donald Tusk, fost premier liberal şi fost preşedinte al Consiliului European, le-a cerut concetăţenilor „să apere o Polonie europeană”. El a susținut un discurs pe această temă în faţa unei mulţimi imense la Varşovia, care a desfășurat un uriaș drapel UE.
Se pare că singurul aliat al Poloniei în această situație este Ungaria. Premierul ungar Viktor Orban a semnat o rezoluţie în care afirmă că „se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”.
„Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competenţă şi cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE”, a punctat Viktor Orban, în timp ce ministrul său al justiţiei, Judith Varga, a declarat că răspunsul Poloniei „a fost declanşat de relele practici ale instituţiilor UE”, cerând ca „ambiţiile imperiale ale Bruxellesului” să fie oprite.
La 14 octombrie a.c., Mateusz Morawiecki a acuzat instituţiile UE, după criticile Comisiei Europene legate de decizia Tribunalului Constituțional, că încalcă drepturile statelor membre. Șeful guvernului de la Varșovia se pregăteşte să prezinte săptămâna viitoare în faţa Parlamentului European poziţia ţării sale în disputa cu Bruxellesul privind statul de drept.
„Suntem într-un moment crucial, am putea spune că suntem la o cotitură în istoria UE”, a afirmat Morawiecki în faţa parlamentului de la Varşovia. „Democraţia este pusă la încercare: cât de mult vor da înapoi naţiunile europene în faţa acestei uzurpări desfăşurate de unele instituţii ale UE?” – s-a întrebat şeful executivului polonez.
Concluzii/evaluări:
Mai mult ca sigur, Comisia Europeană va adopta sancțiuni economice împotriva Poloniei. Comisia Europeană a transmis destul de clar Poloniei că Planul Național de Redresare – în valoare de 24 de miliarde de euro în granturi și 12 miliarde în împrumuturi – nu a fost avizat tocmai din cauza cazului aflat în deliberare la Tribunalul Constituțional. Comisia mai are la dispoziție un instrument – activarea mecanismului privind statul de drept, care ar putea duce la suspendarea unor plăți din fondurile UE către Varșovia.
Încă nu este clar cum va evolua situația, dar mulți analiști anticipează deja o posibilă ieșire a Poloniei din Uniunea Europeană, care se poate produce pe termen mediu.
