Criza energetică se încheie în R. Moldova, dependența de Moscova continuă
Ieri, la Sankt-Petersburg, vice-premierul R. Moldova Andrei Spânu (ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale), președintele Companiei MOLDOVAGAZ Vadim Ceban și președintele Companiei ruse GAPROM Andrei Miller au semnat un “Protocol privind rezolvarea unor probleme tehnice în domeniul gazului” prin care se prelungește, începând cu 1 noiembrie 2021, pe o perioadă de 5 ani, actualul contract dintre compania rusă GAZPROM și compania MOLDOVAGAZ privind furnizarea de gaz natural.
Notă: MOLDOVAGAZ reprezintă o companie pe acțiuni în care principalii acționari sunt Compania GAZPROM, Guvernul R. Moldova și “Ministerul industriei” din Transnistria.
Semnarea acestui protocol/acord ar putea pune punct actualei crize energetice din R. Moldova, însă va continua și permanentiza dependența de Moscova a R. Moldova, în domeniul economic și nu numai.
Livrările de gaz conform noului contract urmează să înceapă din 1 noiembrie 2021.
În perioada septembrie-octombrie a.c. au avut loc mai multe negocieri între părți privind prelungirea actualului contract ruso-moldovenesc, în contextul mai larg al actualei crize energetice din Europa și al încheierii, la finele lunii septembrie, a perioadei contractuale a acordului de furnizare de gaz dintre GAZPROM și MOLDOVAGAZ. În luna octombrie a.c., Republica Moldova a primit gaz natural rusesc în baza unei prelungiri de o lună a contractului cu Gazprom, în volum insuficient. Diferența de volum a fost achiziționată în această perioadă de pe piața spot, prin intermediul companiei Energocom, la prețuri de piață.
Criza energetică din Republica Moldova luase amploare după ce "Gazprom" a redus drastic livrările de gaz, iar presiunea în rețea a scăzut până la punctul critic.
Anunțul privind prelungirea contractului a fost făcut de ambele părți (Guvernul R. Moldova și compania rusă GAZPROM). Niciuna din părți nu a precizat prețul pe care ar urma să îl plătească R. Moldova în cadrul acestui contract. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că „în baza înțelegerii urmează să fie prelungit cu 5 ani contractul anterior între "Gazprom" și "MoldovaGaz", utilizându-se formula de preț propusă de partea moldovenească”, în timp ce Gazprom anunță că acordul încheiat este unul „reciproc avantajos”, fără alte detalii. Totodată, s-a precizat că părțile au ajuns la un „acord principial” privind formula de preț, auditarea datoriei formate în cadrul companiei "MoldovaGaz" și necesitatea unor negocieri ulterioare pentru a stabili un calendar de achitare.
Până în prezent, compania GAZPROM a insistat ca R. Moldova să își asume o pretinsă datorie de 709 milioane de dolari, despre care autoritățile moldovene și experții în energetică declară că este una inventată de furnizor. Autoritățile din R. Moldova insistă ca datoria imputată de furnizorul rus malului drept al Nistrului să fie verificată în cadrul unui audit extins la SA „MoldovaGaz”, unde „Gazprom” deține pachetul majoritar de acțiuni. De asemenea, în spațiul public s-a precizat că, în procesul de negocieri, au fost invocate de către partea rusă și o serie de condiționalități politice, cu scopul de a menține actuala dependență politică și geopolitică față de Rusia a R. Moldova.
Uniunea Europeană a anunțat recent un ajutor nerambursabil în valoare de 60 de milioane de euro pentru R. Moldova. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că acești bani vor folosiți pentru a diminua șocul financiar asupra consumatorilor, urmare a procurării gazelor la preț de piață. Totuși, tariful la gaz va fi majorat, iar Guvernul a anunțat că va compensa diferența de tarif pentru persoanele nevoiașe.
Republica Moldova importă anual cca 3,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care 1,19 miliarde sunt consumate în partea dreaptă a Nistrului, iar 1,99 miliarde – în stânga Nistrului (regiunea transnistreană).
Potrivit datelor GAZPROM, compania rusă ar fi livrat în 2020 3,05 miliarde de metri cubi, cu cca 5,5% mai mult decât în anul 2019 (2,89 miliarde metri cubi).
Totodată, aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut în ultimele luni cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mia de metri cubi luna trecută (septembrie) la 790 de dolari în octombrie, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.
În actuala criză energertică din Europa, care afectează prioritar Ucraina și R. Moldova, numeroși oficiali europeni și americani au declarat că Moscova “utilizează gazul ca armă” și exercită un șantaj energetic împotriva țărilor care nu împărtășesc opțiuni geopolitice similare celor ale Federației Ruse. În luna octombrie, prețurile la gaz natural au crescut foarte mult, ajungând chiar și la un nivel record de 2.000 USD pentru 1.000 metri cubi. Rusia a declarat că este gata să crească volumul gazului natural livrat pentru țările UE peste obligațiile sale contractuale, însă în anumite condiții.
Rolul Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa este în prezent investigat de CE. Un grup de parlamentari europeni a cerut în septembrie a.c. Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creşterea preţurilor gazelor naturale din Europa, apreciind că suspectează compania rusă de manipularea pieţei. Ei au suspiciuni faţă de "eforturile Gazprom de a face presiuni" asupra Europei pentru a aproba lansarea mai rapidă a gazoductului Nord Stream 2.
În acest context, declarațiile oficialilor de la Chișinău privind identificarea unor „modalităţi alternative de furnizare a gazului” din România, Ucraina şi alte ţări ale UE rămân simple deziderate.
Criza energetică din R. Moldova se încheie, dar dependența energetică, economică și geopolitică de Moscova a R. Moldova continuă.
