Tensiuni post-Brexit

Alexandru Crenganiș

Data de 23 iunie 2016 a devenit o zi extrem de tristă pentru Uniunea Europeană – cetățenii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au decis prin referendum ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE). Ca urmare a acestui vot, Guvernul britanic a declanșat la 29 martie 2017 procesul efectiv de retragere, prin activarea Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, iar în octombrie 2019 liderii UE 27 și partea britanică au ajuns la un consens politic privind Acordul de retragere a Regatului Unit din UE

După ce Marea Britanie a ieșit oficial din Uniune, aceasta a semnat un nou acord economic cu Uniunea Europeană. Acordul  conține trei elemente centrale - un acord comercial, un parteneriat în materie de securitate şi un cadru privind standardele de guvernare. Au rămas însă câteva puncte sensibile în acest acord cum ar fi problema Irlandei de Nord, problema pescuitului și problemele legate de armonizarea legislației post-Brexit.

După finalizarea Brexitului, relațiile dintre Bruxelles și Londra au devenit și mai tensionate. Aceste tensiuni au început să apară după ce Marea Britanie nu a respecat Acordul Brexit, mai bine zis partea acordului care se referă la Irlanda de Nord.

Ca urmare a protocolului, Irlanda de Nord a rămas parte a pieței unice europene, pentru a evita apariția unei granițe între provincia britanică și Republica Irlanda – acest lucru ar fi putut pune în pericol pacea obținută după Acordul de la Belfast. Rezultatul a fost apariția unei granițe comerciale efective între Irlanda de Nord și restul Marii Britanii, care nu mai face parte din piața unică.

În această chestiune, Marea Britanie cere o renegociere a Acordului, iar Uniunea vrea aplicarea acestuia, cu anumite concesii. În pofida concesiilor menționate, Marea Britanie continuă să nu respecte acordul menționat, fiind amenințată de către blocul comunitar cu sancțiuni.

De asemenea, tensiuni suplimentare au mai apărut și din cauza rolului Curții Europene de Justiție. Regatul Unit a cerut din nou eliminarea rolului Curții Europene de Justiție din procesul de soluționare a problemelor post-Brexit în ceea ce privește Irlanda de Nord. Ministrul britanic pentru relațiile cu blocul comunitar, David Frost, a declarat că Regatul Unit dorește mecanisme echilibrate de arbitrare. „Nu este normal ca un tribunal care aparține uneia dintre părți să arbitreze disputele dintre cele două părți”, a declarat Frost.

Pentru că încă există dezacorduri extrem de mari între Uniune și Regatul Unit pe tema Irlandei de Nord, iar orice dispută se soluționează la Curtea Europeană de Justiție, Londra dorește ca acest lucru să se schimbe, propunând ca rezolvarea disputelor să aibă loc la un tribunal internațional.

În schimb, Uniunea Europeană a propus Londrei să relaxeze controalele asupra anumitor mărfuri destinate Irlandei de Nord, pentru a reduce tensiunile cu provincia britanică privind aprovizionările în urma Brexitului, dar refuză să renegocieze capitolele care țin de prezența justiției europene. Aceste propuneri reprezintă ''răspunsul nostru sincer la îngrijorări'' în Irlanda de Nord, a subliniat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Tensiunile au devenit și mai mari după ce, la 28 octombrie a.c., Franța a confiscat o barcă de pescuit care aparținea Regatului Unit, în apropierea portului Le Havre (măsura a fost anunțată de ministra franceză pentru afaceri maritime, Annick Girardin). Anterior, partea franceză a avertizat alte două ambarcațiuni britanice.

Guvernul de la Paris a anunțat, în dimineața zilei de 28 octombrie, că a lansat mai multe avertismente altor două ambarcațiuni britanice care pescuiau în apropierea portului francez Le Havre. Relațiile dintre Franța și Marea Britanie sunt din ce în ce mai tensionate din cauza prevederilor Acordului post Brexit privind chestiunea pescuitului în Canalul Mânecii.

Administraţia condusă de Emmanuel Macron este nemulţumită că Marea Britanie nu a oferit suficiente licenţe de pescuit cetăţenilor francezi şi a avertizat că va aplica măsuri de retorsiune. În schimb, Marea Britanie a luat decizia de a-l chema la Ministerul britanic de Externe pe ambasadorul Franţei, Catherine Colonna. "Acţiunile Franţei sunt nejustificate şi nu par a fi compatibile cu Acordul Comercial şi de Cooperare semnat de Uniunea Europeană sau cu legislaţia internaţională", a transmis un purtător de cuvânt al Guvernului de la Londra. "Regretăm limbajul de confruntare utilizat constant de Guvernul Franţei în această problemă", a sublininiat oficialul britanic, precizând că ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a cerut convocarea ambasadorului Franţei pentru clarificări.

Franţa a catalogat drept "inacceptabile" deciziile privind licenţele de pescuit destinate ambarcaţiunilor franceze în Canalul Mânecii. Potrivit autorităţilor franceze, Insula britanică Jersey a anunţat acordarea a 64 de licenţe de pescuit definitive pentru ambarcaţiuni franceze şi respingerea a 75 de dosare. Anterior, autorităţile de la Londra au acordat alte 12 licenţe de pescuit în apropierea coastelor britanice. În schimb, Guvernul de la Londra susţine că a aprobat 98% din cererile pentru licenţe de pescuit solicitate de cetăţeni din Uniunea Europeană.

Pe fondul acestor tensiuni, Franța a avertizat în mai multe rânduri că ar putea opri alimentarea cu electricitate a Insulei britanice Jersey, aflată în Canalul Mânecii, în apropierea coastelor franceze. De asemenea, autorităţile franceze şi-ar putea intensifica controalele frontaliere şi sanitare asupra mărfurilor provenite din Regatul Unit şi ar putea să nu permită accesul ambarcaţiunilor de pescuit britanice în porturile sale.

Recent a avut loc, la Roma, Summitul G20, unde a fost programată și o întrevedere între Macron și Johnson. Președintele francez a făcut declarațiile chiar înainte de summit-ul G20 de la Roma. Potrivit lui Macron, UK dă înapoi și refuză să respecte acordul Brexit semnat cu doar câteva luni în urmă, ceea ce „nu prea este o dovadă de credibilitate”.

Într-o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la summitul de la Roma, premierul britanic Boris Johnson și-a exprimat îngrijorarea cu privire la retorica guvernului francez din ultimele zile pe tema licențelor de pescuit. Johnson a subliniat că amenințările franceze sunt "complet nejustificate" și "nu par a fi compatibile cu Acordul comercial și de cooperare dintre Regatul Unit și UE sau cu dreptul internațional mai larg", a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.

Evaluări

Tensiunile recente extrem de ridicate din relația bilaterală franco-britanică pot fi alimentate și de noul pact AUKUS, semnat recent de Statele Unite, Marea Britanie și Australia. Din cauza acestui nou pact, Franța a pierdut un contract extrem de important ce prevedea construcția unor submarine nucleare.

În urma acestui pact, Franța a reacționat sever, rechemându-și ambasadorul din Statele Unite și Australia. În cele din urmă, situația a devenit mai bună după ce președintele Macron a avut discuții cu președintele SUA, Joe Biden.