Provocările Uniunii Europeane pentru 2022
Autor: Dorin Melnic
Implementarea diferitelor programe pentru a readuce Uniunea Europeană pe drumul cel bun trebuie să fie o prioritate pe agenda Comisiei Europene, aceasta având dreptul exclusiv de inițiativă.
Câteva priorități pentru anul următor sunt de fapt chestiuni care își aveau locul în agendă încă dinainte să înceapă pandemia de COVID-19: agenda climatică, agenda digitală, dar și stabilirea unei uniuni a piețelor de capital pentru a consolida capacitatea investițională a Europei. Consolidarea politicii schimbărilor climatice și digitale este strâns legată de lupta împotriva pandemiei, astfel încât o acțiune la nivel european este mai necesară ca oricând pentru a stabili o coordonare între statele-membre, cu obiectivul de a evita extinderea socială a crizei actuale și mai ales de a evita diferențele majore între diferitele evoluții politice interne la nivel național în Statele Membre.
Anul 2022 ar putea fi și anul în care vor fi stabiliți primii pași pentru începerea treptată a pregătirii pentru perioada post-pandemie, inclusiv dezbaterea post-criză privind regulile bugetare ale UE.
Un alt element care va cântări foarte mult pe agenda UE în lunile următoare și care va avea impact asupra capacității acesteia de a face progrese pe probleme majore sunt alegerile din Franța și Germania, cele două țări-cheie ale construcției europene.
În aprilie 2022 vor avea loc alegerile prezidențiale din Franța, urmând în același an să se desfășoare în această țară și alegerile legislative.
În Germania, alegerile legislative au avut loc în acest an pe data de 26 septembrie. Partidul Social Democrat a câștigat alegerile, obținând 25.7% din voturi. Uniunea Creștin-Democrată, care a dominat politica germană timp de decenii, a suferit cel mai slab rezultat de la al Doilea Război Mondial până în prezent, având 24.1% din voturi. Alianța 90/Verzii a obținut un rezultat de 14.8%, cel mai bun din istoria partidului, Partidul Liber-Democrat a obținut 11.5% din voturi, iar principalul partid eurosceptic, Alternativă pentru Germania – 10.3%.
Următorul guvern german va trebui să se confrunte cu multe probleme la nivel european.
Unul dintre principalele proiecte la nivelul zonei euro este finalizarea așa-numitei Uniuni Bancare, care va transfera competențe de la autoritățile bancare naționale către instituțiile europene. Mulți germani se opun proiectului, temându-se că vor fi nevoiți să plătească facturi mai ridicate pentru a sprijini țările din zona euro mai puțin conservatoare din punct de vedere financiar.
În plus, zona euro urmează să își actualizeze regulile privind datoria și bugetul în 2022, deoarece regulile au fost încălcate de mai multe ori, diverse state raportând, de exemplu, o rată a datoriei de peste 60% din PIB.
Olaf Schulz, candidatul din partea Partidului Social-Democrat la funcția de cancelar al Germaniei, a precizat că regulile fiscale ale Europei sunt deja destul de flexibile, în sensul că au permis statelor-membre să cheltuiască mai mult odată ce s-a declanșat pandemia.
În plus, Partidul Liber-Democrat, care ar putea fi inclus în viitoarea coaliție de la guvernare, a ,,devenit eurosceptic mai degrabă în ceea ce privește integrarea mai profundă în zona euro’’, au declarat recent analiștii de la firma de consultanță Eurasia.
Astfel, sunt șanse să treacă o perioadă de tranziție până la înființarea unui nou tandem franco-german, punându-ne întrebarea: Cât de eficientă va fi colaborarea dintre viitorul guvern german și cel francez pentru binele întregii Uniuni Europene?
Uniunea Europeană ar trebui la anul viitor să încerce să își consolideze rolul său geopolitic: lipsa de pregătire și a capacității de acțiune în criza afgană ne-a reamintit că în domeniul apărării este necesară o mai mare autonomie de decizie în crizele internaționale.
Odată cu evenimentele din Afganistan și cu ascensiunea economică a Chinei, s-ar putea ca în perioada imediat următoare Comisia Europeană să vină cu noi propuneri privind rolul geopolitic al Europei, fie că este vorba de politici comerciale, de concurență sau chiar de apărare. Josep Borell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a și propus crearea unei forțe europene de intervenție, inițiativă care în mod cert va continua să fie dezbătută în viitorul apropiat.
Deși Uniunea Europeană este privită în mare măsură ca o piatră de temelie a stabilității pe ,,bătrânul continent”, presiunile economice și schimbările societale din ultimii ani au contribuit la ascensiunea partidelor politice populiste și eurosceptice, iar popularitatea lor ar continua să crească dacă Bruxelles-ul nu va face tot posibilul să gestioneze în continuare eficient atât pandemia de COVID-19 la nivel european, cât și noua criză enormă a migrației, care se dovedește a fi complet diferită de cea din 2015 (este mai amplă și cu o desfășurare mai rapidă, punând din nou la încercare capacitatea structurilor de rezistență fizice și morale ale lumii în care trăim).
