Summitul G20 de la Roma
Alexandru Crenganiș
În perioada 30-31 octombrie a.c. a avut la Roma Summitul G20. Aici s-au reunit liderii celor mai importante 20 de economii ale lumii. Națiunile care fac parte din acest grup reprezintă aproximativ două treimi din populația lumii și 85% din întreaga producție economică globală.
G20 reunește cele mai puternice guverne ale lumii, iar în aceste state se află și cele mai mari companii multinaționale. De-a lungul timpului, statele care fac parte din G20 au trasat în mod permanent direcția de dezvoltare la nivel global, potrivit unei analize a cotidianului american Washington Post.
Acest summit a fost important deoarece funcționează ca un precursor de facto al Conferinței ONU privind schimbările climatice, Conferință cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 31 octombrie și 12 noiembrie în orașul Glasgow din Scoția.
G20 este un forum creat în 1999, după crizele financiare din Asia și Rusia, pentru a reuni economiile dezvoltate și marile economii emergente. Acest forum include atât puterile tradiționale din secolul 20 ale Occidentului, cât și giganții emergenți ai lumii în curs de dezvoltare. În ultimele două decenii, acest grup de 20 de state a devenit blocul definitoriu al ordinii internaționale de după Războiul Rece.
Insă, în anul 2021, situația politică globală este mai complicată, deoarece diferențele dintre națiuni au început să devină din ce în ce mai mari, fiind mult mai dificil ca întregul grup să se coordoneze pentru a face față crizelor actuale și schimbărilor geopolitice rapide ale lumii contemporane.
Acest Summit a fost primul pentru noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden. De asemenea, președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping nu au fost prezenți la acest summit, din cauza problemelor interne.
Liderii politici care fac parte din G20 au ajuns la 31 octombrie la un acord privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. De asemenea, statele din G20 au convenit să continue eforturile de limitare a încălzirii globale prin „acțiuni semnificative și eficiente”.
Liderii statelor G20 au mai ajuns la un acord internaţional privind impozitarea companiilor multinaţionale cu 15% şi redistribuirea unei părţi a profiturilor, începând din anul 2023, informează cotidianul Washington Post.
Noua cotă minimă de impozitare de 15%, susţinută deja de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), are rolul de a inversa tendinţa din ultimele decenii, când companiile multinaţionale au redus contribuţiile printr-un sistem de mutare a sediilor şi activităţilor, ceea ce, conform experţilor, a privat guvernele naționale de fonduri pentru programe sociale. Acordul este un succes şi pentru secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, care are ca prioritate crearea unui cadru legal internaţional pentru taxarea companiilor multinaţionale.
De asemenea, țările din G20 se angajează să aloce ţărilor vulnerabile 100 de miliarde de dolari din suma totală de 650 de miliarde de dolari sub formă de DST (drepturi speciale de tragere) emisă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a ajuta statele lumii să facă faţă crizei generate de pandemia cu noul coronavirus.
Liderii G20 s-au angajat să colaboreze pentru a asigura succesul conferinței ONU privind clima la nivel global (COP26), Conferință care a început duminică la Glasgow, în Regatul Unit, dar au și subliniat importanța menținerii unor fluxuri neîntrerupte de energie din diferite surse, furnizori și rute și a promovării unor piețe internaționale de energie deschise, competitive și libere.
Tot la 30 octombrie a.c. Statele Unite şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord pentru ridicarea tarifelor suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu, conflict mai vechi care a afectat relaţiile comerciale dintre Washington şi Bruxelles de la impunerea acestor taxe vamale de către administraţia Trump.
Tot în cadrul summitului au avut loc discuții despre Republica Moldova. Președinții Consiliului European și Comisiei Europene au avut convorbiri telefonice cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe tema problemelor aprovizionării cu gaze, Chișinăul solicitând anterior sprijin european în acest domeniu.
Convorbirile președintei Maia Sandu cu liderii UE au avut loc după ce cu o zi înainte gigantul rus Gazprom şi compania Moldovagaz din Republica Moldova au anunţat prelungirea cu cinci ani a vechiului acord de livrare a gazului rusesc către Chişinău.
Joe Biden a folosit acest summit pentru a îmbunătății relațiile tensionate dintre Statele Unite și aliații europeni după anunțarea AUKUS. Franța a avut cea mai dură reacție în acest dosar, rechemându-și ambsadorii din Statele Unite și Australia.
Joe Biden a declarat că acțiunile guvernului american au fost “stângace”, exprimându-și regretele pentru aceste acțiuni. „Ceea ce am făcut a fost făcut cu stângacie şi nu cu multă eleganţă”, a declarat preşedintele american, aceasta fiind cea clară exprimare de părere de rău formulată până în prezent din partea americanilor. Franţa este „un partener extrem de valoros", a adăugat Joe Biden.
Preşedintele francez a salutat în faţa omologului său american „deciziile concrete” anunţate sau luate de la începutul crizei în relaţiile bilaterale, la jumătatea lunii septembrie, care au „iniţiat un proces de încredere”. „Am clarificat ceea ce aveam de clarificat”, a mai declarat acesta.
Evaluări: Chiar dacă este în scădere de impact la nivel mondial, formatul G20 rămâne unul din instrumentele cele mai influente ale sistemului multilateral de relații internaționale din momentul de față. Deciziile adoptate la Summitul 20 de la Roma vor influența în continuare o serie de evoluții politice și economice la nivel global, precum circulația fluxurilor financiare sau schimbările climatice.
