Noi tensiuni între Federația Rusă și Occident
Alexandru Crenganiș
Tensiunile dintre Fedreația Rusă și Occident sunt din nou extrem de tensionate. Federația Rusă concentrează din nou trupe în apropierea graniței cu Ucraina. Această concentrare de trupe a stârnit îngrijorarea americanilor, dar și europenilor.
Imagini din satelit accesibile în mod public arată că forţe ale Armatei 41 combinată a Rusiei, a cărei bază permanentă de staţionare se află în oraşul Novosibirsk, nu s-au întors în Siberia după exerciţiile recente din regiune, ci s-au alăturat altor forţe ruse din apropierea graniţei cu Ucraina.
De asemenea, au mai circulat imagini în mass media dar și pe internet în care se arată că Armata I de tancuri de gardă, o structură de elită cu baza permanentă în regiunea Moscovei, transferă personal şi material spre frontiera cu Ucraina, potrivit experților.
Oleksi Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, a declarat într-un comunicat că, după încheierea exerciţiilor „Zapad-2021”, Rusia a lăsat echipamente militare, precum şi centre de control şi comunicaţii, la locurile de antrenament de-a lungul graniţei cu Ucraina.
Acesta mai crede că sunt în jur de 80.000- 90.000 de soldați ruși desfăşurați de-a lungul frontierei cu Ucraina, fără a lua în calcul zecile de mii de militari ruşi care staţionează în Crimeea.
Astfel, potrivit Bloomberg, Statele Unite i-a atenționat pe aliaţii din Uniunea Europeană că Rusia ar putea lua în calcul o invazie a Ucrainei, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Moscova şi blocul comunitar pe tema migranţilor şi a stocurilor de energie.
Statele Unite monitorizează cu atenţie creşterea numărului de trupe la graniţa cu Ucraina şi au atenţionat liderii din Uniunea Europeană referitor la îngrijorările lor despre o posibilă operaţiune militară.
Rusia a precizat însă că desfăşurările militare de pe teritoriul său sunt o problemă internă şi a acuzat SUA de provocare, susținând că americanii trimit nave de război în Marea Neagră, aproape de teritoriul său. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitry Peskov, a afirmat că sunt „eforturi fără substanţă şi nefondate pentru a creşte tensiunile”.
Această nouă masare de trupe a stârnit așa mare îngrijorare încât directorul CIA, Bill Burns, a vizitat Moscova luna aceasta, având un dialog telefonic cu Vladimir Putin. De asemenea, cancelarul german, Angela Merkel, a discutat cu Putin, cerându-i acestuia, în context, să facă presiuni asupra Belarus pentru a pune capăt crizei migranților de la granița poloneză.
De asemenea, și liderul francez, Emanuel Macron, a avut o discuție telefonică cu Vladimir Putin. Liderul francez i-a spus lui Putin, la telefon, că Franța „intenționează să apere integritatea teritorială a Ucrainei”.
În cadrul acestei convorbiri, Putin s-a limitat să reitereze, potrivit administrației prezidențiale franceze, „analiza pe care o face adesea asupra faptului că negocierile ar fi puse în dificultate din cauza autorităţilor ucrainene”.
În convorbirea cu preşedintele Macron, Putin „a atras atenţia asupra caracterului provocator al exerciţiilor de mare amploare desfăşurate de Statele Unite şi de unii dintre aliaţii lor în Marea Neagră şi care sporesc tensiunile dintre Rusia şi NATO”, a transmis Kremlinul.
Statele Unite cer Rusiei „clarificări” cu privire la mişcări ”neobişnuite” de trupe în apropierea frontierei ruso-ucrainene şi avertizează Moscova împotriva tentaţiei de a comite ”grava eroare” de a repeta scenariul din 2014 care a declanşat un război. ”Îngrijorarea noastră este ca Rusia să facă greşeala gravă de a încerca să repete ceea ce a făcut în 2014, când a adunat forţe de-a lungul frontierei şi a intrat pe teritoriul suveran ucrainean, afirmând în mod greşit că a fost provocată”, declarat Blinken.
De asemenea, acesta a mai declarat într-o conferință comună cu Ministrul de Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, că Statele Unite vor susține integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Un punct de vedere a venit și din partea NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că orice nouă provocare sau acțiune agresivă ar fi un motiv de „serioasă preocupare” pentru aliați, în condițiile în care în ultimele săptămâni au fost observate „concentrări mari și neobișnuite de forțe rusești” în apropierea granițelor Ucrainei.
„NATO rămâne vigilentă. Monitorizăm situația foarte atent și continuăm să ne consultăm între aliați și cu parteneri precum Ucraina și Uniunea Europeană”, a subliniat Jens Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, susținută recent la sediul NATO din Bruxelles.
Secretarul general al NATO a spus că deplasările de trupe rusești observate la granița cu Ucraina sunt comparabile cu „acumularea de forțe ale Rusiei în Crimeea și în regiunea Mării Negre de la începutul acestui an”, un moment care a dat naștere unor tensiuni între aliați și Moscova.
Jens Stoltenberg a reliefat, pe de altă parte, contextul actual complicat din estul Europei, pe mai multe fronturi, care este de natură să stârnească îngrijorare. El s-a referit la situația din Belarus, dar și la cea din Bosnia și Herțegovina.
„Condamnăm modul în care regimul Lukașenko se folosește de migranții vulnerabili. Suntem, desigur, profund îngrijorați de această situație și o urmărim foarte îndeaproape”.
Un averistment a venit și din partea șefului armatei britanice. Generalul Nick Carter a declarat că riscul izbucnirii accidentale a unui război între Rusia și Occident este mai mare acum decât în orice moment din timpul Războiului Rece.
„Cred că suntem într-o lume mult mai competitivă decât acum 10 sau 15 ani. Și cred că natura competiției dintre state duce la tensiuni mai mari. Și cred că la această tensiune trebuie să fim atenți”, a spus Carter, într-un interviu pentru Times Radio.
Evaluări: Situația de la granița estică a Ucrainei provoacă acțiuni, reacții, îngrijorări și declarații în cascadă, care vor continua și în perioada următoare.
