Summituri relevante la nivelul comunității europene
Alexandru Crenganiș
În data de 15 decembrie a avut loc, la Bruxelles, cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic, organizație din care fac parte (ca parteneri ai UE) Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Participarea Belarus la organizație a fost suspendată unilateral. La Summit au participat liderii statelor partenere (Georgia, Ucraina, Moldova, Armenia şi Azerbaidjan). Belarus, condus de Alexandr Lukaşenko, a refuzat să participe din cauza sancţiunilor primite de la UE pentru încălcarea drepturilor omului.
Situația din Ucraina a fost cea care a dominat discuțiile, dar și conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan s-a aflat pe agenda dezbaterilor. În seara aceleiași zile, gazda, președintele Consiliului European Charles Michel, a luat cina cu liderii celor două țări, încercând să propună o mediere europeană.
Conform Reuters, liderii Ucrainei, Georgiei și Moldovei au făcut lobby la Uniunea Europeană, în cadrul summitului „Parteneriatului Estic”, pentru a li se permite să înceapă negocierile de a adera la UE.
Președintele Ursula von der Leyen a declarat cu această ocazie: „Parteneriatul Estic are o importanță politică majoră pentru Uniunea Europeană. Împreună am lansat o nouă etapă mai ambițioasă a parteneriatului nostru pentru a ne ghida activitatea în aceste vremuri dificile. Uniunea Europeană își menține angajamentul de a consolida reziliența partenerilor săi estici în abordarea consecințelor economice, sociale și în sănătate ale pandemiei de COVID-19. De asemenea, rămânem profund îngrijorați de destabilizarea și de încălcările dreptului internațional care reprezintă o amenințare la adresa păcii, securității și stabilității în regiune”.
În cadrul reuniunii a fost adoptată şi o declaraţie comună care stabileşte viziunea strategică pentru perioada post 2020 a Parteneriatului Estic, dezvoltarea unor economii durabile şi integrate, transformarea digitală sau crearea unor societăţi echitabile – acestea sunt câteva dintre obiectivele pe termen lung ale politicii acestui Parteneriat; ele sunt însoţite de un Plan Regional ambiţios de investiţii economice în valoare de 2,3 miliarde de euro.
De asemenea, Comisia Europeană și partenerii săi au făcut progrese într-o serie de sectoare cheie de cooperare, inclusiv semnarea unui acord de 35 de milioane de euro cu Banca Poloneză de Dezvoltare pentru a permite echipei Europei în ansamblul său să accelereze livrarea de vaccinuri către țările Parteneriatului Estic, un pachet de sprijin de urgență pentru Moldova în valoare de 60 de milioane de euro pentru a contribui la reducerea impactului creșterii prețurilor la gaze, precum și o serie de investiții strategice.
Cu ocazia Summitului, președintele ucraineanVolodimir Zelenski s-a întâlnit cu Emmanuel Macron și cu noul cancelar german Olaf Scholz pentru a încerca să găsească o soluție pentru conflictul din estul Ucrainei. Scholz a accentuat faptul că Rusia riscă și mai multe sancțiuni impuse de UE dacă invadează Ucraina.
La sediul NATO din Bruxelles, premierul georgian Irakli Garibaşvili a cerut Occidentului să primească Georgia în alianţa nord-atlantică, obiectiv urmărit şi de Ucraina. "Fiecare stat are dreptul suveran de a-şi alege orientarea de politică externă", a declarat acesta, făcând aluzie la eforturile Rusiei de a pune capăt opţiunilor pro-occidentale.
Zelenski a declarat, pe 15 decembrie, după întâlnirea cu liderii UE avută în marja summitului, că acum Kievul este pregătit pentru discuții cu Rusia în formatul Normandia sau în oricare alt format, dar a cerut țărilor occidentale să mențină presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni.
La 16 decembrie a.c., liderii UE s-au reunit într-un Summit al Consiliului UE. Pe agenda summitului s-au aflat subiecte precum pandemia de COVID-19, gestionarea situațiilor de criză și reziliența față de acestea, prețurile la energie, securitate și apărare, aspectele externe ale migrației și relațiile externe ale Uniunii Europene (cu accent pe situația de la granițele cu Ucraina și cu Belarus), precum și pregătirea Summitului UE - Uniunea Africană din februarie 2022.
Pe tema pandemiei de COVID19 și noua variantă Omicron, liderii europeni au agreat continuarea eforturilor de coordonare la nivelul Uniunii pentru a răspunde evoluțiilor legate de pandemie, pe baza datelor științifice disponibile și a unor criterii obiective care să nu submineze funcționarea Pieței Unice sau să nu pericliteze libera circulație în interiorul Uniunii. De asemenea, a fost subliniată importanța vitală a procesului de vaccinare în combaterea pandemiei, inclusiv prin administrarea urgentă a dozelor de rapel (booster).
Liderii europeni au discutat situația prețurilor la energie și diversele aspecte legate de funcționarea pieței în acestor sector. A fost abordată, totodată, viitoarea propunere a Comisiei Europene privind regulile de finanțare sustenabilă. Comisia Europeană și Consiliul UE urmează să monitorizeze cu atenție evoluțiile pe piața energiei, iar Consiliul European va reveni asupra acestora.
În ceea ce privește aspectele externe ale migrației, Consiliul European a solicitat operaționalizarea și implementarea fără întârziere a Planurilor de Acțiune pentru statele de origine și tranzit și a solicitat Comisiei să asigure finanțarea adecvată. Referitor la situația migranților de la granița Uniunii Europene cu Belarus, care afectează mai multe state membre UE, Consiliul European a condamnat cu fermitate instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul de la Minsk.
Referitor la situația din Ucraina, Consiliul European a subliniat necesitatea reducerii de urgență de către Rusia a tensiunilor cauzate de consolidarea prezenței sale militare la granița cu Ucraina și de retorica sa agresivă. Liderii europeni au reiterat sprijinul deplin față de suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, stabilind că orice agresiune militară suplimentară la adresa Ucrainei va avea consecințe majore și costuri severe, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii strategici.
Evaluări: Summitul PE a evitat accentuarea frustrărilor unor parteneri precum Ucraina, Moldova și Georgia (aceste țări sunt nemulțumite că PE nu s-a transformat într-un instrument de pre-aderare) și a identificat totodată instrumente de lucru care pot aduce valoare adăugată în sprijinul european pentru partenerii UE din cadrul Parteneriatului Estic.
