Polonia și Ungaria, sancționate din nou de Comisia Europeană
Alexandru Crenganiș
Tensiunile dintre Comisia Europeană, pe de-o parte, și Ungaria și Polonia, pe de cealaltă parte, s-au deteriorat și mai tare în ultimile luni din cauza nerespectării unor norme ale statului de drept în cele două țări. Ungaria și Polonia au fost sancționate recent prin declanșarea procedurii de infringement pe tema respectării drepturilor omului, în ambele cazuri fiind vorba despre minoritatea sexuală LGBT, dar și despre probleme ce țin de sistemul judiciar, mai ales în cazul înființării Camerei disciplinare pentru judecători în Polonia.
Insă, relațiile dintre cele două țări și Bruxelles s-au tensionat din nou, recent, după ce Comisia Europeană a luat decizia de a amâna PNRR-urile celor două țări pentru anul 2022. Discuţii între Comisia Europeană şi cele două ţări pentru a debloca situaţia au loc încă din vara acestui an, Bruxellesul încercând să obţină angajamente din partea acestora pentru reforme, în special pentru independenţa justiţiei, în cazul Poloniei și, respectiv, reglementarea conflictelor de interese şi a pieţelor publice, în cazul Ungariei.
„Activitatea noastră este în plină desfăşurare. Este improbabil să reuşim să o finalizăm anul acesta”, a spus comisarul Dombrovskis la o conferinţă de presă. „De îndată ce vom vedea progrese substanţiale, vom putea avansa din punctul de vedere al Comisiei”, a completat acesta.
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă ''valorile europene'' prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.
Disputele celor două ţări cu Bruxellesul au cunoscut o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.
În luna iunie a acestui an, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a solicitat Poloniei să suspende activitatea Camerei speciale pentru judecători; Polonia a refuzat, iar CJUE a emis în luna octombrie o nouă hotărâre prin care impune Poloniei o amendă de un milion de euro pe zi, despre care Varşovia a transmis că nu are nicio intenţie să o plătească, o altă amendă, de 500.000 de euro pe zi, fiind decisă anterior de CJUE împotriva Poloniei pentru refuzul de a închide mina de lignit de la Turow.
După aceste decizii ale CJUE, reacția din partea poloneză nu a întârziat să apară. Ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, a denunţat, conform publicaţiei germane Bild, o "agresiune împotriva Poloniei", care se înscrie într-un "război judiciar hibrid". "Decizia Comisiei Europene demonstrează că, din păcate, tendinţa dezvoltării centralismului birocratic al Bruxellesului avansează, dar noi trebuie să îi punem capăt", a afirmat Mateusz Morawiecki.
Premierul Mateusz Morawiecki a denunţat în mod repetat presiunile exercitate de Bruxelles şi aplicarea standardelor duble, amintind că Uniunea Europeană nu este un stat. "Polonia este atacată în mod tendenţios şi nejustificat. Regulile jocului trebuie să fie egale pentru toţi. Nu este admis să se vorbească despre sancţiuni. Noi respingem limbajul ameninţărilor şi şantajului.”
De asemenea, Comisia Europeană critică din nou Polonia după ce, în data de 17decembrie, Polonia a adoptat o lege ce privește mass media. Legislația înăspreşte regulile privind proprietatea străină a mass-media, afectând în mod special capacitatea de funcţionare a canalului de știri TVN24, deținut de compania de media americană Discovery Inc.
"Urmărim cu îngrijorare ultimele evoluții", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la o conferință de presă la Bruxelles. Comisia se așteaptă ca statele membre ale UE să se asigure că politicile și legile lor nu le subminează angajamentul de a asigura un sector media liber, independent și divers, a declarat acesta.
O încercare de mediere a conflictului a avut-o și președintele francez Emmanuel Macron, care a avut o întâlnire cu liderii țărilor de la Visegrad, în cadrul căreia a cerut ca Polonia și Ungaria să respecte statul de drept.
"Statul de drept este o temă sensibilă", a declarat Macron presei după un summit desfăşurat la Budapesta pentru a pregăti preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene (pe care Franţa o preia la 1 ianuarie 2022) şi la care au mai participat Slovacia şi Republica Cehă, care, împreună cu Ungaria şi cu Polonia, formează Grupul de la Vișegrad.
"Vreau să găsim o soluţie, dialogul este foarte important, deoarece avem de răspuns la întrebări ambivalente", a subliniat Macron, adăugând că multe conflicte "apar din deosebiri de interpretare".
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a insistat și cu această ocazie că ţara sa respectă normele europene şi a cerut ca Polonia să nu mai fie discriminată. La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a recunoscut că discuţiile cu preşedintele Macron au fost "tensionate" şi a reiterat faptul că Ungaria nu primeşte fonduri comunitare "din raţiuni politice".
Evaluări: Se apropie un posibil moment al infrigementului din partea autorităților europene, întrucât guvernele conservatoare de la Varșovia și Budapesta nu dau semne că tratează cu preocupare amenințările Bruxellesului în acest sens.
