Anul 2022, extrem de important din punct de vedere electoral

Alexandru Crenganiș

În ultimii doi ani, numeroși lideri importanți au pierdut alegerile din cauza pandemiei. Pandemia a scăzut încrederea oamenilor în clasa politică. De exemplu, Donald Trump a pierdut alegerile în 2020; de asemenea, candidatul CDU/CSU din Germania, Armin Laschet, a pierdut alegerile în fața social-democraților, iar în Israel Benjamin Netanyahu a pierdut funcția de prim-ministru după mai bine de 10 ani.

Anul 2022 va fi, în continuarea anilor precedenți, un an extrem de important pentru Uniunea Europeană din punct de vedere electoral. Vor avea loc alegeri prezidențiale în Franța, iar alegeri parlamentare vor avea loc în Ungaria și Suedia. De asemenea, vor avea loc alegeri legislative în Statele Unite ale Americii, iar în Brazilia vor avea loc alegeri generale.

Primul tur al viitoarelor alegeri prezidenţiale din Franţa se va desfăşura pe 10 aprilie 2022, iar turul al doilea va avea loc două săptămâni mai târziu, pe 24 aprilie. Alegerile prezidenţiale vor fi urmate de cele parlamentare, programate pe 12 şi 19 iunie.

Principalii candidați vor fi: Emmanuel Macron, preşedintele Franţei (sprijinit de partidul liberal “La République En Marche”), cu cele mai mari şanse de a fi reales conform ultimelor sondaje; Valérie Pécresse (candidat din partidul creştin-democrat “Les Républicains”) - pe locul 2, conform sondajelor; Yannick Jadot (candidat din partidul ecologist “Europe Écologie Les Verts”); Jean-Luc Mélenchon (candidat din partidul socialist “La France Insoumise”);  Éric Zemmour (candidat din partidul conservator “Reconquête”); Marine Le Pen (candidat din partidul naţionalist “Rassemblement national”).

Valerie Pecresse, care a câştigat la începutul lunii decembrie 2021 nominalizarea la prezidenţiale din partea partidului Republicanii, este creditată în primul tur cu 17% din intenţiile de vot, în spatele actualului preşedinte (cotat cu 25,5%), dar în creştere cu zece puncte procentuale faţă de sondajul precedent, din octombrie 2021.

La alegerile legislative vor participa următoarele formațiuni politice: Alianţa partidelor liberale (care deţine majoritatea), Alianţa partidelor liberal-conservatoare, Alianţa partidelor socialiste, Alianţa partidelor naţionaliste.

De asemenea, urmează alegeri extrem de importante și în Ungaria. Acestea vor avea loc în luna aprilie a anului 2022, iar agenda publică din țara vecină va fi dominată de acest subiect, deoarece scrutinul respectiv va reprezenta o miză uriașă pentru Viktor Orban.

  Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află la putere de aproape 12 ani. În acest timp a câştigat de trei ori alegerile parlamentare, cu o majoritate de două treimi. Acesta și-a consolidat puterea transformând radical politicile interne, punând sub controlul guvernului mass-media și justiția; totodată, președintele țării, János Áder, unul dintre fondatorii Fidesz, nu a respins până acum nicio lege înaintată de partidele de guvernământ. El se află la final de mandat, iar Viktor Orbán a anunțat deja pe cine propune în această funcție, unul dintre miniștrii guvernului său. Având în vedere că președintele este ales de Parlament, iar majoritatea parlamentară este dată de Fidesz, noul președinte va fi tot persoană loială Fidesz.

Insă experții unguri estimează că Orban va avea bătăi de cap, deoarece Alianţa Uniţi pentru Ungaria, alcătuită din Coaliţia Democrată, Jobbik-Mişcarea pentru o Ungarie mai bună, Partidul Socialist Maghiar, Dialog pentru Ungaria, Partidul Verde al Ungariei, Mişcarea Momentum, Mişcarea pentru toată lumea din Ungaria, Partidul Popular Lumea Nouă, Partidul Liberal Maghiar, Un Nou început, l-a desemnat candidat unic pe Peter Marki-Zay.

Marki-Zay este relativ lipsit de experienţă politică, deși este primarul unui orășel din sudul Ungariei. În schimb, acesta este perceput drept un orator briliant şi un bun agitator. Spune că este un candidat anti-sistem şi se remarcă prin afirmaţii provocatoare şi retorică radicală. În mod paradoxal, tocmai faptul că nu provine din establishment îi sporeşte şansele în faţa lui Viktor Orbán.

În cazul Suediei, alegerile se vor întinde pe cateva săptămâni. Ziua oficială a alegerilor este 11 septembrie, însă în realitate se poate vota din 18 august până pe 12 septembrie. Se începe după jumătatea lui august la ambasade și consulate. Apoi, din 24 august, pornește votul prin corespondență. Alegătorii suedezi își primesc buletinele de vot prin poștă, pe baza listelor făcute de Administrația financiară. Scrisorile cu voturi sunt acceptate până 12 septembrie.

Partidele care vor participa la alegeri sunt următoarele: Partidul Social Democrat Suedez - cu cele mai multe şanse de victorie conform sondajelor, Partidul moderat, Partidul de centru Partidul de Stânga Creştin Democrat, Partidul Popular Liberal, Partidul Verde.

Evaluări: Scrutinurile de mai sus fac ca și anul 2022 să reprezinte un an geopolitic important la nivel european și global, din perspectiva mizelor electorale angajate la nivel național și regional.