Discuții euroatlantice privind situația din Ucraina
Alexandru Crenganiș
Președintele american Joe Biden a purtat convorbiri prin videoconferință cu liderii principalelor puteri europene, la 24 ianuarie. Joseph Biden a discutat cu Charles Michel, preşedintele Consiliului European, cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, precum şi cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, cu premierul italian, Mario Draghi, cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, cu Boris Johnson, premierul Marii Britanii, şi cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Discuțiile dintre Biden și liderii europeni au loc în contextul în care miniștrii de externe ai țărilor UE au discutat, în data de 24 ianuarie, despre sancțiunile pe care blocul occidental ar urma să le impună Rusiei în cazul unei invazii în Ucraina.
Printre măsurile luate în considerare se numără închiderea completă a piețelor europene de capital pentru companiile și instituțiile financiare rusești și restricții privind exportul de material sau servicii esențiale pentru sectoare cheie ale economiei Federației Ruse.
De asemenea, tot în data de 24 ianuarie, NATO a anunțat că își va suplimenta forțele în Europa de Est cu mai multe nave și avioane de luptă. Anunțul Alianței vine în condițiile în care Rusia refuză să renunțe la activitatea amenințătoare în apropierea granițelor Ucrainei.
Joe Biden a anunțat într-o conferință de presă că SUA și aliații lor europeni sunt în acord „total” cu privire la maniera de abordare a crizei din Ucraina.
„Am avut o reuniune foarte, foarte, foarte bună. (Există) unanimitate totală cu toţi liderii europeni”, a declarat Biden la Casa Albă, în declaraţii pentru presă ulterioare evenimentului.
Într-o postare pe Twitter făcută după participarea la videoconferinţă, Biden a scris că liderii au discutat despre „eforturile comune pentru a descuraja o agresiune mai mare din partea Rusiei, cum ar fi pregătirile de a impune costuri economice dure Rusiei şi de a întări securitatea pe flancul estic” al NATO.
După aceea, Casa Albă a emis un comunicat de presă în care se arată că participanţii la videoconferinţă „şi-au subliniat dorinţa comună în sensul unei soluţionări diplomatice a tensiunilor actuale”, „s-au angajat să continue îndeaproape consultările cu aliaţii şi partenerii transatlantici, prin intermediul Uniunii Europene, NATO şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că orice agresiune împotriva Ucrainei va avea „costuri severe”, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „schimbul substanţial” de opinii avut de partenerii europeni şi aliaţii lor pe tema „gravităţii” crizei dintre Ucraina şi Rusia şi a declarat că, în cazul în care diplomaţia va da greş, statele membre sunt pregătite „pentru toate eventualităţile”.
Ursula von der Leyen a amintit că executivul european şi Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) lucrează la „o gamă largă de sancţiuni sectoriale şi individuale în cazul unor noi agresiuni militare ale Rusiei împotriva Ucrainei”.
Emmanuel Macron a declarat că este prioritar să se acţioneze în sensul unei „detensionări rapide” a crizei din Ucraina, ceea ce, în opinia sa, se poate realiza prin lansarea de avertismente „ferme şi credibile” la adresa Rusiei, dar şi prin menţinerea „unui dialog întărit” cu Moscova.
Premierul britanic Boris Johnson a insistat pe importanţa „unităţii internaţionale” pe fondul ostilităţii ruse în creştere şi pe nevoia de a se încerca soluţionarea conflictului pe cale diplomatică.
După acestă videoconferință, purtătătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că Statele Unite au pus sub alertă aproximativ 8.500 de militari americani. Trupele ar urma să fie trimise în Europa de Est în contextul tensiunilor crescânde dintre Rusia și Ucraina.
În contextul tensionat din regiune, tot mai multe state din NATO au luat măsuri pentru a consolida flancul estic al NATO. Aceste măsuri sunt următoarele: Danemarca va trimite o fregată în Marea Baltică și urmează să mobilizeze patru avioane de luptă F-16 în Lituania; Spania trimite nave pentru a se alătura forțelor navale NATO și ia în considerare desfășurarea de avioane de luptă în Bulgaria; Franța și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România; Olanda va trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria începând cu luna aprilie și își mobilizează trupele la sol și o navă de război.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a salutat angajamentele statelor membre de a suplimenta capabilităţile militare în estul Europei, inclusiv în România, în contextul presiunilor militare exercitate de Rusia asupra Ucrainei.
De asemenea, pentru prima oară de la Războiul Rece, Statele Unite au trimis portavionul Harry S. Truman sub comanda NATO în patrulare în apele Mării Mediterane.
