Posibilele consecințe ale escaladării conflictului în estul Ucrainei
Conform analizei expertei Natalia Stercul de la Asociația pentru Politică Externă din Republica Moldova, analiză publicată recent pe site-ul www.ukrline.info, situația actuală din estul Ucrainei ridică temeri serioase cu privire la escaladarea conflictului în întreaga regiune, sporind astfel, implicit, gradul de retorică conflictuală dintre Rusia și Occident. De asemenea, Occidentul a oferit sprijin Ucrainei și a avertizat Federația Rusă că va suporta consecințe semnificative dacă invadează Ucraina. Relațiile dintre NATO și Rusia au ajuns la un punct critic, iar existența unui conflict transnistrean înghețat în zonă reprezintă o preocupare în plus în actualul context tensionat.
Conform analizei menționate, această mișcare de trupe ale Rusiei, dar și cererea Kremlinului ca NATO să nu se mai extindă în est, a reprezentat o mișcare tactică a Moscovei, cu obiectivul de a obține asigurări scrise din partea Statelor Unite privind acoperirea nevoilor proprii de securitate.
De asemenea, această mișcare diplomatică a Federației Ruse a provocat o reactie mixtă; șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a calificat condițiile de securitate ale Rusiei drept "complet inacceptabile, în special pentru Ucraina", acuzând în același timp Rusia că dorește să negocieze o arhitectură europeană de securitate fără implicarea UE.
În același timp, acest pas diplomatic a permis Rusiei să inițieze o serie de discuții cu țările occidentale. Cu toate acestea, discuțiile respective nu au produs rezultate. Washingtonul și Bruxellesul nu vor garanta renunțarea la extinderea NATO, iar Moscova nu este de acord să discute probleme mai puțin importante fără a o rezolva pe cea principală.
Conform acestei analize, situația din jurul Ucrainei creează îngrijorări și pentru autoritățiile din Republica Moldova. Lipsa oricărui progres în soluționarea conflictului transnistrean și conștientizarea că soluționarea acestuia ar putea fi amânată în contextul actual prezintă riscuri suplimentare. De asemenea, pauza lungă în procesul de negociere „5+2” provoacă îngrijorări suplimentare.
Experta Natalia Stercul apreciază că, în contextul actual, conflictul transnistrean rămâne una dintre cele mai grave probleme din regiune. Venirea la putere a președintelui Maiei Sandu, care dorește retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană și înlocuirea lor cu o misiune internațională civilă mandatată de OSCE, a evidențiat ambiguitatea retoricii de politică externă a noului președinte ales. La Moscova, acest lucru a stârnit o oarecare îngrijorare, oficialii ruși subliniind că o schimbare a status-quo-ului transnistrean ar putea duce la destabilizare.
Exprimarea solidarității regionale a Republicii Moldova cu Ucraina, dar și disponibilitatea de a lua măsuri concrete pentru a coordona eforturile internaționale privind dezocuparea, au fost văzute de Moscova drept o acțiune neprietenoasă, iar replica Rusiei nu a întârziat să apară, afectând Transnistria.
Guvernul Republicii Moldova a cerut celorlalte state să se abțină de la trimiterea de observatori la alegerile din Transnistria și totodată să se abțină de la declarații și contacte cu Tiraspolul, însă ambasadorul Federației Ruse în Moldova, Oleg Vasnețov, a participat la inaugurarea nerecunoscutului lider al regiunii separatiste.
Potrivit doamnei Natalia Stercul, în cazul unei invadări a Ucrainei de către Rusia, consecințele ar putea fi de amploare, afectând Moldova, România, Polonia și, într-o oarecare măsură, statele baltice.
Experta Natalia Stercul apreciază că, în anumite scenarii, teritoriul Transnistriei nerecunoscute poate fi folosit de Moscova împotriva Ucrainei. Ca urmare, Transnistria poate deveni cea mai volatilă dispută din regiune. Nu întâmplător fostul consilier pentru securitate națională al SUA, John Bolton, consideră că NATO ar trebui să „elimine republica transnistreană nerecunoscută” și să „pună presiune asupra Rusiei” pentru a reuni Moldova.
Potrivit analize menționate, retragerea forțelor de-a lungul întregii linii a frontului și crearea unei zone de securitate în estul Ucrainei vor depinde de acțiunile șefilor de stat din regiunea Mării Negre și ale structurilor oficiale de stat în relațiile cu principalii actori politici. De asemenea, important este să se aprofundeze cooperarea în domeniul securității și apărării și să se sincronizeze acțiunile comune.
Expertul opinează că, în ciuda faptului că există multe trăsături formale și analogii între republicile nerecunoscute Donețk, Lugansk și Transnistria (mai ales că acestea au un plan comun sau similar), condițiile și circumstanțele acestor entități prezintă unele diferențe fundamentale care dau tonul evoluției ulterioare a conflictului. Prin urmare, principiile reglementării pot avea o bază comună, dar abordările scenariilor vor fi diferite și în continuare.
Potrivit analizei citate, în cazul Transnistriei iese în evidență timpul pierdut de soluționare a conflictului înghețat deoarece, de-a lungul existenței sale, în entitatea separatistă a crescut o întreagă generație care crede că dispune de un stat propriu, făcându-se astfel extrem de grea sarcina eliminării separatismului chiar și în cazul unei reintegrări reușite. În schimb, situația cu Donbass este fundamental diferită: Ucraina se află de mult timp într-o stare de ostilități constante, apărându-și integritatea teritorială.
Potrivit doamnei Natalia Stercul, după încetarea focului, este important să nu se piardă timpul căutându-se formatul optim pentru o reglementare politică, așa cum s-a întâmplat în cazul problemei transnistrene. Cu toate acestea, existența unei frontiere comune cu Rusia va complica foarte mult acest proces. “Așa-numitele Republica Populară Donețsk / DNR și Republica Populară Lugansk / LNR nu sunt doar un fel de rampă de lansare pentru atacul asupra Ucrainei, ci și o oportunitate pentru destabilizarea constantă a situației, provocări permanente, subminarea încrederii și alte tendințe distructive în redresarea post-criză și reglementarea păcii”, apreciază expertul din R. Moldova.
