Întâlnirea oficială între Vladimir Putin și Viktor Orbán

Alexandru Crenganiș

La 2 februarie a.c., premierul Ungariei, Viktor Orban, a efectuat o vizită oficială la Moscova, unde a avut o întrevedere cu Vladimir Putin. În cadrul acestei întrevederi, premierul ungar a declarat că „niciun lider european nu vrea război”, făcând aluzie la situația tensionată dintre Ucraina și Rusia.

  „Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice”, a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus.

Deși opoziția din Ungaria i-a cerut să anuleze vizita, Orban nu a ținut cont de aceste solicitări. Ba, mai mult, deși a promis că se va consulta înainte cu aliații din UE și din NATO, acesta nu a mai făcut acest lucru. Această situație poate fi explicată și prin faptul că Ungaria a declarat public că nu va susține Ucraina în fața unei posibile învazii ruse, atât timp cât Kievul va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane.

Viktor Orbán a criticat sancțiunile împotriva Rusiei și a vorbit despre modelul ungar în relația cu Federația Rusă. De asemenea, acesta a recunoscut că situația este gravă, iar diferențele dintre abordările Rusiei și Vestului sunt semnificative. „Situația este gravă. Diferențele sunt și ele semnificative. Nevoile Rusiei sunt cunoscute de întreaga lume și este clar că răspunsul la acestea este nesatisfăcător”, le-a spus Orbán jurnaliștilor după discuțiile de la Kremlin.

„Ceea ce putem oferi este modelul ungar”, a spus el, subliniind că Ungaria, membră a UE și NATO, are „relații excelente cu Rusia”.

Referindu-se la pierderea pieței rusești de către Ungaria în urma sancțiunilor, premierul ungar a numit sancțiunile „un instrument eșuat în politica internațională”; acesta nu consideră că utilizarea sancțiunilor reprezintă „un instrument util în cazul Rusiei sau al oricărei alte țări”.

Prin acestă vizită, dar și prin aceste declarații, Orban încearcă să consolideze relațiile dintre Budapesta și Moscova, înaintea alegerilor parlamentare din aprilie. Aceste alegeri sunt extrem de importante pentru Orban, doarece opoziția ar putea să-l îndepărteze cu această ocazie de la putere.

Pe lângă exporturi și investiții reciproce, discuțiile au vizat și gazele. Ungaria a încheiat în 2021 cu Gazprom un acord pe 15 ani, gigantul rus livrând Ungariei o cantitate de 4,5 miliarde de metri cubi pe an prin două rute, Serbia și Austria.

Şi preşedintele rus a subliniat rolul energiei în cooperarea dintre cele două ţări, notează RIA Novosti. De asemenea, înaintea vizitei, Kremlinul lăudase independenţa liderului ungar în ceea ce priveşte alegerea partenerilor.

Putin a subliniat că premierul Viktor Orban a „făcut multe în interesele Ungariei şi ale Federaţiei Ruse”, aspect care a fost perceput drept un gest de sprijin direct din partea preşedintelui rus.

Preşedintele rus şi premierul ungar au abordat şi probleme legate de combaterea pandemiei. În acest sens, Putin a declarat că problema transferului de tehnologie pentru producerea vaccinului rusesc împotriva COVID-19 în Ungaria este în curs de rezolvare.

În cadrul conferinței comune de presă de la Kremlin, Vladimir Putin a făcut declarații legate și de actuala criză de la granița cu Ucraina. Acesta a precizat că propunerile sale de securitate au fost ignorate de Vest. Putin a mai declarat în prezența lui Orban și că lansatoarele de rachetă din România și Polonia sunt o amenințare la adresa Rusiei.

"Analizăm răspunsurile scrise primite de la SUA şi NATO, dar este deja clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate", a declarat preşedintele rus.

"Ni s-au făcut promisiuni că infrastructura NATO nu se va extinde în Est cu nici măcar un centimetru", a spus Putin, menţionând că trupe NATO se află astăzi în Polonia, în România şi în ţările baltice. "Au spus una şi au făcut alta. Pur şi simplu ne-au înşelat", a adăugat el.

Vladimir Putin a spus totodată că Occidentul şi Rusia ar putea găsi "o soluţie" la criza lor, acuzând în acelaşi timp Washingtonul că foloseşte Ucraina ca pe un instrument pentru a antrena Moscova într-un "conflict armat", notează AFP.

Deși Vladimir Putin a declarat că Rusia nu dorește să invadeze Ucraina, aceasta continuă acumularea de trupe. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele Unite, Marea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei, Statele Unite așteptându-se la o incursiune militară rusească ce pare chiar iminentă la Washington.

Evaluare: Deși situația este tensionată, se fac eforturi diplomatice uriașe pentru a se detensiona această criză. Zilele acestea avem vizita președintelui francez  Emmanuel Macron în Rusia și Ucraina. De asemenea a mai avut loc vizita premierului britanic Boris Johnson și a președintelui turc  Recep Tayyip Erdoğan în Ucraina. Sunt multe motive pentru a putea spera că diplomația va prevala asupra războiului.