NATO își întărește prezența pe flancul estic
Alexandru Crenganiș
În contextul tensiunilor din regiune create de Federația Rusă, Flancul Estic al NATO capătă o relevanță sporită în cadrul organizației. Astfel, NATO a decis sporirea prezenței în estul și sud-estul Europei, mai ales după ce Moscova a cerut în mod oficial retragerea trupelor NATO din Europa de Est.
NATO a respins această cerere a Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianței Nord-Atlantice prezente în România și Bulgaria și a denunțat ideea de sfere de influență în Europa. Cu toate acestea, oficalii alianței sunt deschiși la negocieri cu Moscova, pentru a putea rezolva această criză pe cale diplomatică.
Un prim pas pentru consolidarea Flancului estic al NATO a fost făcut la 25 ianuarie, când președintele american Joe Biden a avut o videoconferință cu liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei. Aceștia au reafirmat importanța unității în fața Rusiei și consolidarea securității pe flancul estic.
Imediat după această videoconferință, ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a plasat 8.500 de militari în stare de alertă pentru o eventual deplasare în Estul Europei, în cazul în care NATO activează o forță de reacție rapidă, în legătură cu tensiunile de la frontier dintre Rusia și Ucraina.
Forța NATO de răspuns rapid este una multinațională și are în present efective de 40 de mii de persoane. În ultimele săptămâni, Marea Britanie, Danemarca, Spania și Olanda au trimis nave militare și avioane de luptă în Estul Europei. Câțiva membri NATO, între care Statele Unite, Marea Britanie și țările baltice, au trimis în Ucraina armament și instructori.
Danemarca a trimis o fregată în Marea Baltică şi pregăteşte patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune. De asemenea, Spania a trimis nave pentru a se alătura forţelor navale NATO şi intenţionează să trimită avioane de luptă în Bulgaria.
De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.
Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat că navele de război şi avioanele de luptă desfăşurate de Spania în estul Europei nu au character ofensiv, ci sunt concentrate pe stabilitate şi descurajare, relatează Reuters.
În schimb, Rusia afirmă, prin intermediul purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că întreaga mobilizare este de fapt “o isterie” și că “toate acestea se întâmplă din cauza a ceea ce fac NATO și SUA și din cauza informațiilor pe care le răspândesc”.
În data de 2 februarie, Pentagonul a anunțat că 1.000 de soldați americani vor fi trimiși „în zilele următoare” din Germania în România și alți circa 2.000 în Polonia pentru a asigura securitatea aliaților din Europa de Est în fața amenințărilor Rusiei.
Măsura luată de Statele Unite ale Americii vine după ce, pe 27 ianuarie, ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a avut o discuţie telefonică cu secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin, pe tema situaţiei de securitate din zona Mării Negre, partea română cerând trimiterea de trupe pe teritoriulsău.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John F. Kirby, a declarat: "Trimitem aceste trupe pentru că vrem să transmitem semnalul clar că NATO contează pentru SUA, că angajamentul nostrum pentru Articolul 5 al Tratatului NATO este neclintit, că suntem gata să ne apărăm aliații".
Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care, prin intermediul președintelui Emmanuel Macron, și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Pentru a lua decizii în acest snes, în data de 3 februarie ministrul de Externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, a purtat discuţii cu oficialii de la Bucureşti pe tema securităţii regionale.
Această consolidare a flacului estic al NATO, a adus și o premieră. Pentru prima dată de la finalizarea Războiului Rece, grupul de luptă al unui portavion american operează sub comandă NATO în Marea Mediterană. Este una dintre măsurile de răspuns luate de Alianţă în urma atitudinii tot mai agresive a Rusiei în zona Mării Negre.
Concret, navele aliate din grupul de luptă al portavionului american din clasa Nimitz USS Harry S. Truman (CVN-75) vor efectua o serie de activităţi de patrulare în cadrul exerciţiului „Neptune Strike 2022”, coordonate de la bordul navei de comandament USS Mount Whitney (LCC 20), care anul trecut a participat la misiuni şi în Marea Neagră.
Imediat după ultima decizie a Statelor Unite, a venit și o reacție de la Moscova. Federația Rusă afirmă că sporirea trupelor militare americane pe flancul estic al NATO alimentează tensiunile în Europa.
„Facem constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia „îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată”.
