Alegerile parlamentare din Ungaria

Alegerile parlamentare din Ungaria

Alexandru Marian Crenganiș

 

 

În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, care au avut loc la 3 aprilie, partidul lui Viktor Orbán, Fidesz, s-a clasat pe prima poziție, cu un scor de 53,29% din voturi, în timp ce coaliția de opoziție a obținut 36,11% din voturi. Astfel, premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orbán, a obținut al patrulea mandat consecutiv. Orbán este în fruntea legislativului de la Budapesta de peste 12 ani.

  În conformitate cu rezultatele CEN, partidul de guvernământ „FIDES – Uniunea Civilă Maghiară” şi partenerii săi mai mici (creştin-democraţi) au obţinut majoritatea constituţională în Adunarea de Stat (parlamentul unicameral), adjudecându-şi 135 din cele 199 de mandate de deputat.

O coaliţie de şase partide de opoziţie a reuşit să obţină doar 57 de locuri, în timp ce partidul Patria Noastră, care a candidat pe cont propriu, şi-a asigurat şase locuri. De asemenea, un loc de deputat a revenit unui reprezentant al minorității germane.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că reușita sa în alegerile legislative trimite un mesaj clar nu numai către UE, ci și către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe care l-a enumerat printre adversarii” pe care i-a avut de înfruntat.

„Dragi prieteni, am obţinut o victorie excepţională - o victorie atât de mare, încât probabil se poate vedea de pe Lună şi, în orice caz, cu siguranţă, de la Bruxelles”, a declarat liderul FIDESZ.

„Ne vom aminti de această victorie până la sfârșitul vieții noastre, pentru că a trebuit să luptăm împotriva atâtor adversari: stânga locală, stânga internațională de pretutindeni, birocrații de la Bruxelles, toți banii și instituțiile imperiului Soros, presa internațională mainstream și, de asemenea, președintele ucrainean. Niciodată nu am avut atât de mulți adversari în același timp”, a declarat el în fața susținătorilor, în discursul prin care și-a proclamat victoria categorică obținută în alegerile legislative din data de 3 aprilie.

Péter Márki-Zay, candidatul celor șase partide de opoziție, a recunoscut înfrângerea, declarând însă că victoria Fidesz s-a datorat vastei „mașinării de propagandă” a contracandidatului său.

„Nu vreau să-mi ascund dezamăgirea, tristețea... Știam că va fi un teren de joc inegal. Recunoaștem că Fidesz a obținut o majoritate uriașă de voturi. Dar contestăm în continuare faptul că aceste alegeri ar fi fost democratice și libere”, a spus acesta.

În ciuda aşteptărilor optimiste ale opoziţiei unite, Viktor Orban a reuşit să-şi asigure majoritatea absolută de două treimi în Parlamentul de la Budapesta, după o campanie electorală monopolizată de războiul din Ucraina, campanie în care au fost exploatate intens temerile de război ale populaţiei.

Viktor Orban a avut o campanie electorală dominată de invazia Rusiei în Ucraina, în care a transmis în mod sistemic electoratului că, dacă ar câştiga opoziţia, Ungaria riscă să fie târâtă în război. De asemenea, acesta a efectuat o vizită în Federația Rusă chiar înaintea declanșării războiului; Orban și-a permis chiar o poziție diferită față de Uniunea Europeană în privința sancțiunilor adoptate împotriva Moscovei.

De asemenea, aceste alegeri parlamentare au fost monitorizate de o delegație completă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, care a inclus 200 de persoane, un lucru neobișnuit pentru un stat membru al Uniunii Europene.

Se pare că majoritatea liderilor politici din UE s-au abținut să îl felicite pe Viktor Orban, însă acesta a primit felicitări directe chiar de la președintele rus, Vladimir Putin. Conform relatărilor EURACTIV, majoritatea guvernelor au rămas tăcute, grupul de la Vișegrad a adoptat o abordare mai prudentă, ba chiar au fost și voci care și-au exprimat dezamăgirea privind realegerea lui Orban.

La două zile după alegerile din 3 aprilie din Ungaria, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat iniţierea, împotriva Ungariei, a unui nou mecanism care permite suspendarea fondurilor europene pentru statele UE despre care executivul comunitar consideră că ar încalca statul de drept.

În data de 29 aprilie, Viktor Orbán a primit din partea preşedintelui János Ader mandatul de a forma un nou guvern. Orbán a avertizat că Europa are în faţă un „deceniu al pericolelor” şi a promis că noul său guvern va fi la înălţimea provocărilor.

Concluzii: Realegerea lui Orban permite continuarea politicilor deja tradiționaliste ale Ungariei, inclusiv în plan extern. Ungaria va continua să se poziționeze diferit, în plan extern, într-o serie de dosare sensibile ce conotează relația cu Rusia, politica de sancțiuni a UE sau chiar războiul din Ucraina.