Alegerile prezidențiale din Franța

Alegerile prezidențiale din Franța

 

Alexandru Crenganiș

 

Președintele în funcție, Emmanuel Macron, a reușit să se impună în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale franceze (care a avut loc la 24 aprilie a.c.) în fața candidatei de extremă dreaptă, Marine Le Pen. Emmanuel Macron a câștigat astfel (cu 58,55% din voturi) scrutinul care îi aduce al doilea mandat de președinte, iar contracandidata sa, Marine Le Pen, a obținut 41,45% din voturi.

Marine Le Pen s-a adresat susținătorilor săi la puțin timp de la publicarea primelor estimări ale alegerilor prezidențiale. În aplauzele susținătorilor săi, candidata de extremă dreaptă și-a recunoscut înfrângerea la urne, dar a declarat că rezultatul reprezintă încă o victorie uriașă pentru partidul ei.

„După două săptămâni de metode nedrepte, brutale și violente îndreptate împotriva noastră, ideile pe care le reprezentăm au atins noi culmi”, a declarat Marine Le Pen după aflarea rezultatelor.

Le Pen se angajează să conducă următoarea bătălie electorală a partidului său, alegerile legislative din iunie, afirmând că alegătorii francezi au arătat cu această ocazie că doresc o altă forţă care să contrabalanseze puterea lui Macron în calitate de preşedinte.

În schimb, președintele francez Emmanuel Macron le-a mulțumit francezilor pentru că l-au reales pentru încă cinci ani în funcția de președinte și a declarat că votul alegătorilor care au ales să blocheze venirea lui Marine Le Pen la Palatul Elysee „îl obligă foarte mult pentru anii care vor urma”. Macron a precizat și că va fi „președintele tuturor francezilor”.

Președintele francez le-a mai spus alegătorilor că trebuie să abordeze împreună cei 5 ani care urmează și că trebuie să găsească un mod de a face următorii 5 ani mai buni pentru întreaga populație a Franței.

Câteva sute de manifestanți s-au adunat în cartierul central Chatelet din Paris ca să protesteze împotriva rezultatului prin care Macron a fost reales. Poliția a încărcat să stingă protestul, dispersându-i pe manifestanți cu gaze lacrimogene.

  Marine Le Pen a obținut la alegerile din 24 aprilie cel mai bun scor al unui partid de extremă dreapta din Franța de la începutul celei de-a V-a Republici, în condițiile în care peste 13,2 milioane de francezi au votat pentru aceasta.

Le Pen a obținut 41,46% din voturile exprimate, adică 13.297.760 de voturi. Unul din patru cetățeni înscriși pe listele electorale (27,28%) a votat pentru candidatul mișcării Reunirea Națională.

La alegerile prezidențiale din 2002, prima oară când Frontul Național (fostul nume al partidului) s-a calificat în turul al doilea, Jean-Marie Le Pen a obținut 5.525.034 de voturi (17,79%) împotriva lui Jacques Chirac.

Astfel, acesta a obținut din anul 2002 și până acum 2,6 milioane de voturi. De asemenea, Macron a pierdut în cinci ani de mandat peste 1,9 milioane de voturi. Cea mai mare schimbare în raportul de forțe se înregistrează în teritoriile franceze de peste mări. În 2017, Emmanuel Macron s-a clasat pe primul loc în Guyana Franceză, cu 21.769 de voturi și 64,9% din voturi, în timp ce Marine Le Pen a obținut 11.777 de voturi și 35,1%. În acest an, candidata RN aproape că și-a dublat numărul de voturi (21.734 până la 60,7%, față de 39,3% pentru Macron).

În timp ce Le Pen este pe un trent ascedent, Macron se confruntă deja cu numeroase probleme la debutul celui de-al doilea mandat: un sondaj de opinie recent arată că șase din zece alegători francezi nu vor ca partidul La République En Marche al președintelui Emmanuel Macron să câștige o majoritate în parlament la alegerile legislative din luna iunie a.c.

Sondajul respectiv arată că 61% din votanții francezi ar prefera ca la alegerile parlamentare care vor avea loc pe 12 și 19 iunie opoziția să obțină o majoritate în legislativul de la Paris. Procentul crește la 69% în rândul alegătorilor din clasa muncitoare” și la aproape 90% în rândul celor cu simpatii de extremă dreaptă sau stângă.

În cazul în care formațiunea lui Macron și aliații de la Mișcarea Democrată ai acestuia nu vor câștiga o majoritate de mandate, președintele francez ar putea fi forțat să intre într-o alianță cu celelalte partide.

Liderul de extremă stângă Jean-Luc Melenchon a declarat deja că dorește să fie premierul lui Macron într-un guvern de coaliție care ar putea bloca sau dilua multe din reformele pe care liderul de la Palatul Elysee le dorește, cea mai notabilă dintre acestea fiind majorarea vârstei de pensionare.

Concluzii: Realegerea ca președinte a lui Emmanuel Macron reprezintă o victorie parțială a formațiunii politice a acestuia. Alegerile parlamentare din iunie vor reprezenta o bătălie politică la fel de importantă ca și cea din aprilie. Fără o susținere parlamentară, rolul președintelui Macron și capacitatea acestuia de a genera politici substanțiale pentru Franța, în raport cu propria sa viziune politică și administrativă, se vor diminua.