Politici energetice coercitive ale Federației Ruse: Polonia și Bulgaria

Politici energetice coercitive ale Federației Ruse: Polonia și Bulgaria

 

Alexandru Marian Crenganiș

 

 

La 27 aprilie a.c., Federația Rusă a oprit gazele către Bulgaria și Polonia. Gigantul rus din energie Gazprom a anunţat că a sistat livrările de gaze către Polonia şi Bulgaria după ce cele două ţări nu au efectuat plăţile pentru gaze în ruble.

Aceasta este cea mai dură reacție de până acum a Kremlinului la sancțiunile adoptate de Occident în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Preţul gazelor a urcat imediat cu 20%, iar moneda euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Astfel, Vladimir Putin continuă să transforme energia într-o armă geopolitică.

  Gazprom a avertizat de asemenea că tranzitul via Polonia şi Bulgaria (țări care găzduiesc gazoducte ce alimentează Germania, Ungaria şi Serbia) va fi întrerupt dacă gazele vor fi luate ilegal. Livrările de gaze către cele două ţări nu vor fi reluate pând când plăţile nu vor fi efectuate în ruble, a subliniat gigantul rus.

Varşovia şi Sofia au declarat că oprirea livrărilor constituie o încălcare a contractelor semnate de Gazprom.

Guvernul polonez a insistat că, pentru populație, nu se va schimba nimic, deoarece autoritățile de la Varșovia sunt pregătite pentru o astfel de situație. "În locuințele din Polonia nu vor exista probleme cu aprovizionarea cu gaz", a subliniat ministrul de resort.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că depozitele de gaz ale țării sunt pline în proporție de 76%, iar Polonia ar fi dispusă "să procure gaz din toate direcțiile posibile".

O reacție a venit și din partea guvernului bulgar. Premierul Kiril Petkov a descris decizia Kremlinului drept „şantaj“ şi o încălcare a contractului. Ministrul bulgar al energiei Alexander Nikolov a anunţat că livrările către clienţi sunt garantate pentru cel puţin încă o lună.

Bulgaria a importat aproape 73% din necesarul său de gaze naturale din Rusia în 2020, în timp ce Polonia a importat în jur de 45%, peste media UE de aproximativ 40% (indicator care exprimă dependenţa semnificativă a blocului european de importurile de gaze ruseşti).

Situația respectivă critică a fost creată după ce Vladimir Putin a cerut ca ţările pe care acesta le cataloghează drept „neprietenoase“ să adere la o schemă prin care ar fi obligate să deschidă conturi la Gazprombank şi să facă plăţi pentru gazele ruseşti în euro sau dolari (ulterior, aceste monede de plată vor fi schimbate în ruble). Statele UE nu au fost de acord cu această schemă, despre care liderii europeni apreciază că ar permite eludarea sancțiunilor.

Există și o excepție notabilă de la această decizie, Ungaria, care are relații mult mai apropiate cu Federația Rusă. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat că ţara sa primeşte gaze ruseşti conform contractului încheiat cu Gazprom via Bulgaria şi Serbia. Potrivit acestuia, următoarea obligaţie de plată pentru gazele ruseşti expiră la mijlocul lunii mai, iar Ungaria îşi va transfera plata în euro către Gazprombank.

Imediat după acestă decizie, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a condamnat gestul Moscovei, dar a declarat că alte țări din UE și SUA au venit deja în ajutorul Poloniei și Bulgariei.

“Anunțul Gazprom că oprește în mod unilateral livrarea de gaze către anumite state membre ale UE reprezintă o altă provocare din partea Kremlinului. Dar nu este o surpriză că Moscova se folosește de combustibilii fosili pentru a încerca să ne șantajeze. Comisia Europeană s-a pregătit pentru acest lucru, în strânsă coordonare și solidaritate cu statele membre și cu partenerii internaționali. Răspunsul nostru va fi imediat, unitar și coordonat".

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile de șantaj, declarând reporterilor că "Rusia a fost şi rămâne un furnizor de încredere de resurse energetice pentru consumatorii săi şi rămâne angajată faţă de obligaţiile contractuale". Acesta a mai declarat că gazele vor fi reluate atunci când plățile for fi efectuate în ruble.

Preşedintele american Joe Biden a reacționat la decizia Moscovei de a întrerupe aprovizionarea cu gaz către Bulgaria și Polonia. Acesta susține că Statele Unite nu vor lăsa Moscova să intimideze ţările europene prin privarea de de resurse energetice. „Nu îi vom lăsa pe ruși să îşi îi folosească rezervele de petrol sau gaze pentru a evita consecinţele agresiunii lor în Ucraina”, a declarat preşedintele american.

„Avem discuții cu alte ţări, precum Coreea, Japonia sau Qatar pentru a-i ajuta pe aliaţii noştri europeni ameninţaţi de acest şantaj rusesc cu gazele”, a adăugat acesta.

Kadri Simson, comisarul european al Energiei, a pledat recent pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie în Uniunea Europeană şi pentru acumularea de stocuri de gaz, avertizând că Rusia poate opri şi aprovizionarea altor ţări, după modelul Poloniei şi Bulgariei.

Comisarul UE al Energiei a admis că nu există riscuri imediate asupra aprovizionării cu gaz a Europei, dar a îndemnat statele membre să elaboreze planuri de urgenţă, să facă stocuri înainte de venirea iernii şi să diversifice sursele de aprovizionare. În prezent, Uniunea Europeană are stocuri de gaz natural în proporţie de 32%, a precizat Kadri Simson.

Concluzii: Rusia reacționează cu măsuri dure în sectorul energetic față de politica de sancțiuni a UE. Este foarte posibil ca acest tip de acțiuni să continue și să se multiplice, în perioada următoare. Eventuale decizii privind instituirea unui embargo asupra petrolului și gazului rusesc, în noile valuri de sancțiuni ale UE, ar reprezenta un instrument adecvat de presiune asupra Rusiei.