Noi tensiuni între China și Taiwan

Autor: Alexandru Crenganiș

Tensiunile dintre China și Taiwan au crescut din nou după recentul turneu al președintelui american Joe Biden în Asia. În cadrul vizitei sale în Japonia, președintele Joe Biden a declarat în mod explicit că Statele Unite vor interveni militar în cazul în care China va ataca statul insular autonom.

Biden a făcut aceste declarații categorice privind Taiwanul cu ocazia unei conferințe de presă cu prim-ministrul Japoniei Fumio Kishida în timpul unei vizite oficiale la Tokio, președintele oferind răspunsuri după ce a fost întrebat dacă, spre deosebire de abordarea sa din Ucraina, Washingtonul va recurge la forța militară pentru a apăra Taiwanul.

„Da ... acesta este angajamentul pe care l-am luat”, a răspuns Biden. „Ideea că [Taiwan] ar putea fi luat cu forța ... ar afecta întreaga regiune și ar fi o altă acțiune asemănătoare cu ce s-a întâmplat în Ucraina”.

Toată lumea a fost uimită de acest răspuns, care se îndepărtează de poziția obișnuită a Statelor Unite. De aceea, la scurt timp, Casa Albă a reacționat, negând faptul că remarcile președintelui ar reprezenta o schimbare de politică; totodată, declarațiile respective au provocat furie la Beijing, acolo unde ministrul chinez de externe și-a exprimat „puternica nemulțumire și opoziția fermă” în doar câteva ore de la producerea acestor declarații.

   China i-a cerut lui Joe Biden "să nu-i subestimeze" "ferma hotărâre" de "a-și proteja suveranitatea", după afirmațiile președintelui american privind Taiwanul, notează La Libre Belgique.

"Nimeni nu trebuie să subestimeze ferma hotărâre, puternica voință și marea capacitate a poporului chinez de a-și apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială", a răspuns Wang Wenbin, un purtător de cuvânt al diplomației chineze.

"Cerem insistent Statelor Unite (...) să evite să trimită semnale greșite" forțelor "independentiste" din Taiwan, a declarat acesta într-o conferință de presă.

Deși Washingtonul recunoaște diplomatic din 1979 Beijingul și nu Taipeiul ca subiect de drept internațional, sprijinul american de facto pentru Taiwan nu a încetat niciodată. Statele Unite, care au făcut din China un rival strategic, rămân cel mai important partener și furnizor de arme al Insulei.

Această nouă situație tensionată a fost creată după ce Taiwanul a raportat o intensificare alarmantă a „activității militare provocatoare” a Beijingului, aeronavele militare chineze survolând în mod frecvent zona de identificare a apărării aeriene a insulei, iar înalții oficiali ai SUA și UE au declarat vehement că vor sprijini insula, situația în care se află aceasta fiind comparată cu cea din Ucraina.

Astfel, la 30 mai a.c., China a efectuat a doua cea mai mare incursiune a anului în curs, prin intrarea, potrivit Taipeiului, a 30 de avioane (dintre care 20 de vânătoare) în zona de identificare a apărării aeriene a insulei („Adiz”, după acronimul său în engleză). La 23 ianuarie a.c., 39 de avioane chineze pătrunseseră în Adiz.

Deși tensiunile regionale sunt în creștere, Statele Unite și China continuă să folosească instrumentele diplomației pentru a detensiona situația. Astfel, ministrul chinez Wei Fenghe şi şeful Pentagonului, Lloyd Austin, au discutat recent, în marja forumului de securitate „Dialogul Shangri-la” (forum care a reunit responsabili militari de rang înalt, diplomaţi şi mari producători de armament).

Potrivit unui purtător de cuvânt al ministerului chinez al apărării, Wei Fenghe, „dacă cineva îndrăznește să separe Taiwanul de China, armata chineză nu va ezita nicio clipă să pornească un război, indiferent de costuri”. Beijingul va „sfărâma în bucăți” orice tentativă de independență, a avertizat Ministerul chinez al Apărării.

La rândul său, Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, i-a transmis lui Wei Fenghe că Beijingul ar trebui să se „abțină” de la orice altă acțiune destabilizatoare în regiune. De asemenea, Lloyd Austin a considerat activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului ca fiind „provocatoare şi destabilizatoare”

Mathieu Duchâtel, coordonator al programului asiatic din cadrul Institutului Montaigne, este de părere că o invazie imediată a Chinei asupra Taiwanului pare puțin probabilă, dar „situația de drept se poate schimba în orice moment”.

Cercetătorul atrage atenția asupra a două evenimente-cheie ce vor sta la baza evoluției relațiilor Taiwan-China: cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, organizat în cea de-a două jumătate a anului 2022 și, respectiv, alegerile parlamentare din Taiwan, ce urmează să aibă loc în ianuarie 2024.

China consideră că această insulă cu 24 de milioane de locuitori este una dintre provinciile sale istorice, chiar dacă nu o controlează de facto; Beijingul a crescut presiunea asupra Taipeiului în ultimii ani, de exemplu prin campanii repetate de incursiuni în Zona de apărare aeriană a Taiwanului.

Se pare că, în ultimii ani, neînțelegerile dintre Beijing și Statele Unite sunt din ce în ce mai mari. Putem enumera ca exemplu situația tensionată din Marea Chinei de Sud, influenţa în creştere a Chinei în Asia-Pacific, războiul din Ucraina sau problema Taiwanului. Deși există discuții între cele două mari puteri, relațiile dintre acestea sunt din ce în ce mai reci.

Statele Unite și comunitatea internațională se tem că tensiunile dintre China și Taiwan ar putea crește și în perioada următoare. Astfel, experții insistă asupra rolului pe care comunitatea internațională trebuie să-l joace pentru a descuraja China să recurgă la forță. „Trebuie să-i facă să înțeleagă pe oficialii de la Beijing că nu pot lansa un atac din cauza efectelor în rândul populației, pe plan militar și geopolitic”, a declarat Matheiu.

Evaluări

Situația este extrem de complicată din punct de vedere geopolitic, la nivel planetar.

Lumea pe care o știam nu mai există în datele geopolitice tradiționale – au loc reconfigurări geopolitice rapide ce vor putea afecta întregul glob.

Rămâne de văzut cum vor contracara celelalte puteri ale lumii înfluența din ce în ce mai mare a Chinei, mai ales în plan economic.

Va fi foarte interesant de urmărit, de asemenea, cum vor evolua relațiile dintre Beijing și statele membre NATO după adoptarea noului concept strategic al Alianței, unde se stipulează că Beijingul reprezintă o provocare la adresa stabilității globale.