O nouă criză guvernamentală în Bulgaria
Alexandru Crenganiș
La 22 iunie a.c., guvernul bulgar condus de Kiril Petkov a fost demis prin moțiune de cenzură. Căderea guvernului de la Sofia aruncă ţara vecină într-o nouă criză politică, după deja trei runde de alegeri desfăşurate anul trecut.
Moţiunea de cenzură a fost adoptată cu votul a 123 de deputaţi dintr-un total de 240, în timp ce împotrivă au votat 116, a anunţat vicepreşedintele parlamentului, Miroslav Ivanov.
Parlamentarii opoziției au dat jos guvernul (care a preluat puterea în urmă cu doar șase luni), după ce coaliția de guvernământ și-a pierdut majoritatea din cauza disputelor privind cheltuielile bugetare și deblocarea aderării Macedoniei de Nord la UE.
Aceștia au acuzat guvernul că nu a implementat politici fiscale și economice pentru a controla creșterea inflației în cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene.
„Acest vot este doar un pas mic într-un drum politic foarte lung”, a declarat Petkov în urma votului. „Ceea ce nu reușesc opozanții să înțeleagă este că nu aceasta este modalitatea de a câștiga de partea lor poporul bulgar”.
Mii de oameni au ieşit în stradă la Sofia, imediat după vot, pentru a-şi arăta susţinerea pentru premierul reformist.
Prezentând public o listă a persoanelor care ar fi contribuit la răsturnarea guvernului, Petkov l-a numit inclusiv pe ambasadorul rus la Sofia, alimentând astfel speculațiile privind o posibilă „urmă rusească” în demiterea Cabinetului de Miniștri; totodată, el a acuzat Moscova că şi-a exercitat influenţa prin intermediul parlamentarilor din partidul de extremă dreapta Renaşterea.
Astfel, Bulgaria a intrat într-o nouă criză politică, după ce anul trecut a avut trei rânduri de alegeri parlamentare, pănă când clasa politică a reușit să coaguleze o majoritate parlamentară. Această majoritate a luat ființă în luna decembrie a anului 2021 și era formată din patru partide.
Guvernul Petkov a fost un guvern reformist, cu o poziție anti-rusă constantă, dar și cu o agendă anti-corupție extrem de ambițioasă. Poziția guvernului Petkov față de Rusia a fost considerată neobișnuită pentru o țară cu o atitudine în mod tradițional prietenească față de Moscova.
Absolvent al Universităţii americane Harvard, Kiril Petkov, fost ministru al economiei, a fondat partidul de centru „Continuăm Schimbarea” (cu o solidă platformă anticorupție) cu doar două luni înaintea alegerilor și a câştigat surprinzător scrutinul din 14 noiembrie 2021, cu 25,7 la sută din voturi.
Petkov a respins orice discuţii de coaliţie cu partidele de opoziţie din Cameră, dar va căuta dezertări din partea deputaţilor din parlament pentru a obţine suficient sprijin pentru un nou guvern şi pentru a evita alegerile anticipate.
Președintele Rumen Radev este obligat să convoace alegeri în termen de două luni și să numească o administrație provizorie în cazul în care Petkov nu reușește să găsească o majoritate pentru un nou cabinet. Dacă demersul eșuează, mandatul va merge către cel de-al doilea grup ca mărime, GERB-UDF, inițiatorul moțiunii de cenzură. În cazul unui eșec repetat, șeful statului are libertatea de a desemna un alt grup parlamentar, într-o a treia tentativă. Dacă nici după această a treia încercare nu va putea fi format un guvern stabil, președintele va trebui să numească un cabinet interimar, să dizolve Parlamentul și să programeze alegeri legislative anticipate în termen de două luni.
Premierul demisionar Kiril Petkov a avut, la 1 iulie a.c., o întâlnire cu lidera Partidului Socialist, Cornelia Ninova, în încercarea de a debloca negocierile pentru formarea unui nou guvern. Întâlnirea s-a încheiat după doar o oră și jumătate fără rezultate concrete, dar fostul premier și-a exprimat speranța că discuțiile vor continua.
În schimb, Rusia caută să agraveze criza politică bulgară punând presiuni politice și economice pe relația bilaterală, dar premierul demis Petkov nu a cedat în fața presiunilor Moscovei. Federația Rusă i-a cerut lui Petkov să revoce rapid decizia cu privire la expulzarea a 70 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj în Bulgaria. Acesta nu a cedat presiunilor Moscovei, iar cei 70 de diplomați ruși au fost expulzați până la urmă din țară, potrivit deciziei anunțate de către premierul bulgar.
Noile sondaje de opinie par să avantajeze partidul GERB, al lui Boris Borissov, precum şi partidele proruse, cum ar fi partidul naţionalist Renaşterea – cel menţionat de Petkov – în condiţiile în care problemele economice şi războiul din Ucraina polarizează societatea.
Evaluări:
Situația din Bulgaria este una extrem de îngrijorătoare deoarece există posibilitatea apariției unor crize în diverse domenii cheie. De asemenea, actuala criză politică din Bulgaria poate reprezenta o oportunitate pentru Federația Rusă, prin implicarea directă în viitoarele alegeri și facilitarea instalării la putere a unui executiv mai “prietenos” cu Moscova.
Clasa politică din Bulgaria trebuie să dea dovadă de maturitate în acest context dificil, evitând alegerile anticipate care poate arunca țara într-un haos politic și economic. O nouă criză în interiorul blocului comunitar ar agrava totodată percepția privind instabilitatea politică permanentă la nivelul statelor membre ale UE și ar alimenta narativele rusești privind efectele politice și economice negative ale politicii UE față de Rusia asupra funcționării Uniunii și stabilității ei socio-politice.

