Pregătirile pentru alegerile prezidențiale din Ucraina (primul tur de scrutin – 31 martie 2019; al doilea tur – 21 aprilie 2019) sunt în fază finală.

Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a anunţat la 8 februarie a.c. că a înregistrat în total 44 de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale, un număr record pentru acest scrutin.

Marea majoritate a sondajelor de opinie creditează cu șanse mari de a intra în al doilea tur de scrutin 3 candidați: actualul președinte, Petro Poroșenko, fostul premier Iulia Timoșenko și un candidat independent, Volodimir Zelenski, văzut de către votanți ca fiind candidat anti-sistem (actor de comedie).

Datele cercetărilor sociologice sunt în permanentă schimbare, însă această triadă pare că ar avea șanse maxime pentru asigurarea primelor trei poziții la alegerile menționate.

Candidatul Petro Poroșenko promite continuarea cursului anti-rusesc al politicii Kievului, depunerea solicitării de aderare a Ucrainei la UE în 2023, consolidarea societății ucrainene și a emancipării politice de Moscova prin trei piloni (armata, limba și biserica). Acesta mizează prioritar, în actuala perioadă, pe resuscitarea sentimentelor anti-rusești ale populației majoritare din Ucraina și pe beneficiile electorale ale dobândirii, recente, a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene; totodată, Poroșenko este criticat pentru ritmul lent al luptei împotriva corupției și pentru utilizarea resurselor administrative în actuala campanie pre-electorală.

Candidatul Iulia Timoșenko (preşedinte al partidului Batkivşcina / Patria) promite un “nou curs” pentru Ucraina, iar retoricile acesteia vizează, prioritar, condamnarea slăbiciunilor guvernării regimului Poroșenko (corupție endemică, indicatori socio-economici modești etc.).

De candidatul Volodimir Zelenski, perceput ca vector al schimbării, sunt legate multe așteptări, însă acestuia i se impută deja posibile legături cu Moscova și cu cercuri oligarhice locale.

Apropierea alegerilor se produce într-un context foarte tensionat, de suspiciuni și acuze reciproce cu privire la încălcarea legislației electorale.

Principalii candidați se acuză de acțiuni și activități cu caracter ilegal (organizarea de provocări și manipulări, recursul la resurse administrative, tendința de manipulare a electorilor și chiar a votului final), iar unii dintre aceștia sugerează că Moscova se va implica maximal în derularea acestor alegeri.

Climatul politic intern este din ce în ce mai tensionat, iar ministrul de interne al Ucrainei a acuzat recent unii candidați că promovează un discurs al urii, cu efecte și consecințe interne nocive pentru stabilitatea politică a țării.

Serviciul de Securitate al Ucrainei / SBU a anunțat public că se așteaptă la atacuri cibernetice din partea Federației Ruse, inclusiv la blocarea cibernetică a activității Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei în perioada campaniei electorale.

Oficialii SBU au anunțat că Ucraina va bloca site-urile a căror activitate prejudiciază securitatea națională. Potrivit acestora, “conducerea superioară a Rusiei va face tot posibilul pentru a exploata aceste alegeri amestecându-se în procesul electoral și influențând rezultatul alegerilor prin încercarea de a aduce la putere oameni și forțe politice benefice Rusiei” (declarații ale șefului Departamentului pentru apărarea intereselor statului în sfera securității informaționale, Alexandr Klimciuk). A. Klimciuk a declarat, de asemenea, că serviciile speciale rusești vor desfășura acțiuni hibride: atacuri cibernetice, atacuri asupra obiectivelor de infrastructură critice din Ucraina, știri false și atacuri combinate asupra spațiului informational al Ucrainei.

Potrivit datelor publice din Ucraina, cca 200 de portaluri înregistrate în această țară ar fi promovat ideologia rusească în 2018, iar în acest an numărul acestora ar fi crescut la 300. Se așteaptă o decizie a președintelui de blocare a acestor site-uri, pe baza unei hotărâri în acest sens adoptate deja la nivelul Consiliului de Apărare Națională și Securitate de la Kiev.

Experții independenți apreciază că, în general, alegațiile privind posibilul amestec al Rusiei la alegerile din Ucraina pot avea ca efect creșterea, intenționată sau accidentală, a ratingului candidaților percepuți ca având o orientare publică anti-rusească (d.e. actualul președinte și candidat la funcția de șef de stat, Petro Poroșenko).