Albania și Macedonia de Nord încep negocierile de aderare la UE

Alexandru Crenganiș

Uniunea Europeană a început discuțiile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

La 18 iulie, cele 27 de state membre ale blocului au convenit să deschidă negocierile de aderare cu cele două țări din Balcanii de Vest, după ce Macedonia de Nord a rezolvat o dispută istorică îndelungată cu Bulgaria, vecina sa din UE.

„Această decizie este ceea ce cetățenii voștri au așteptat atât de mult timp și obiectivul pentru care au muncit atât de mult, este ceea ce merită țările Dvs.", a declarat von der Leyen la Bruxelles, felicitându-i cu această ocazie pe Edi Rama și Dimitar Kovacevski, prim-miniștrii Albaniei și Macedoniei de Nord.

În pofida unei recomandări mai vechi a Comisiei ca cele două țări să înceapă discuțiile (recomandare formulată în premieră în urmă cu patru ani), mai întâi parlamentele german și olandez, apoi președintele Franței și apoi guvernul Bulgariei au întârziat pe rând procesul de negociere, fiecare cu cerințe diferite față de cele două state.

Cele două state au fost puse pe linia de așteptare mai ales datorită faptului că Bulgaria a blocat până de curând orice discuție legată de aderare, pe fondul disputei bilaterale cu Macedonia de N privind problemele ligvistice și istorice cunoscute dintre cele două țări.

Însă, la 17 iulie, cele două țări au semnat un acord la Sofia, la o zi după ce parlamentul Macedoniei de Nord a aprobat cunoscutul compromis propus de Franța pentru a ridica dreptul de veto al Bulgariei la candidatura de aderare a Macedoniei la UE.

„Astăzi deschidem o nouă perspectivă pentru țara noastră... de astăzi ne îndreptăm cu pași accelerați pentru a ne alătura familiei UE”, a declarat prim-ministrul Dimitar Kovacevski într-o conferință de presă desfășurată după ce cabinetul său a aprobat concluziile parlamentului.

Bulgaria a insistat ca Macedonia de Nord să recunoască în mod oficial că limba sa are rădăcini bulgare, să admită în Constituția țării existența unei minorități bulgare și să renunțe la ceea ce a numit „discurs de ură” împotriva Bulgariei.

Compromisul respectiv prevede modificarea Constituției Macedoniei de Nord pentru a recunoaște o minoritate bulgară, dar prevede ca și alte puncte de blocaj anterioare să fie rezolvate între Skopje și Sofia. Se pare că recunoașterea de către Bulgaria a limbii macedonene a rămas încă în discuție.

Macedonia de Nord a primit statutul de candidat încă din 2005, dar timp de mulți ani nu a putut începe negocierile de aderare din cauza opoziției Greciei. Atena a renunțat la veto după acordul de la Prespa, din 2018, când Republica Macedonia și-a schimbat numele, a scos “Soarele de la Vergina” de pe steagul său și a renunțat la „elenizarea” istoriei sale.

Cererea Albaniei de aderare la UE a fost depusă la 24 aprilie 2009. La data de 16 noiembrie 2009, Consiliul a aprobat cererea Albaniei şi a invitat Comisia Europeană să îşi prezinte avizul. Pe 9 noiembrie 2010, Comisia a evaluat că, înainte ca negocierile de aderare să poată fi deschise în mod formal, Albania trebuie să atingă gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare. Iar în anul 2014 Albania a primit statutul de țară candidat.

Ritmul negocierilor de aderare a celor două țări depinde de reformele lor interne, dar și de alinierea acestora la legislația UE. De asemenea, Comisia Europeană subliniază progresele făcute de statele candidate în rapoarte anuale.

Pentru Macedonia de Nord și Albania, executivul UE a declarat în evaluarea de anul trecut că ambele țări au fost „moderat pregătite” în majoritatea celor șase grupuri și au înregistrat unele progrese.

Evaluări:

Negocierile pot fi afectate de tulburări interne sau de probleme bilaterale. De exemplu, deși Macedonia de Nord a acceptat compromisul propus de Franța, în urma acestuia au apărut proteste în țară ale contestatarilor. Aceste tulburări sau neînțelegeri între statele membre UE și statele candidate pot încetini acest proces. În aceeași măsură, neîndeplinirea criterilor de aderare de către statele candidate pot produce același efect.

Deși, în ultimii ani, a existat o reticență față de extinderea UE, acest lucru s-a schimbat după ce Federația Rusă a invadat Ucraina. În noul context, UE s-a orientat din nou către Balcanii de Vest, pentru a preveni creșterea influenței Moscovei  în această regiune.

  Cehia, care deține acum președinția de șase luni a Consiliului UE, va trebui să mențină un echilibru între țările care fac eforturi pentru aderarea rapidă a Ucrainei la UE și țările care așteaptă de mulți ani, precum cele din Balcanii de Vest.