Criza politică din Italia
Alexandru Crenganiș
Crizele politice nu sunt o noutate pentru Italia, aceasta fiind cunoscută în literatura de specialitate pentru instabilitatea guvernamentală aproape constantă pe care o generează. Din 2018 și pâna acum, guvernul Mario Draghi este al treilea guvern care se prăbușește. Însă situația din prezent este extrem de complicată, chiar și comparativ cu problemele și crizele anterioare, deoarece Italia se confruntă în momentul de față cu o serie de probleme stratificate: inflație, secetă, criză economică, criză energetică, războiul din Ucraina.
Premierul italian Mario Draghi și-a anunțat demisia la 14 iulie a.c., după ce guvernul de la Roma a pierdut sprijinul partenerului de coaliție, Mişcarea 5 Stele (M5S); președintele Republicii italiene, Sergio Matarella, nu a acceptat inițial demisia acestuia.
În data de 14 iulie, Senatul Italiei a confirmat, cu 172 de voturi pentru şi 39 împotrivă, susţinerea instituțională pentru un set de măsuri de asistenţă destinate companiilor, angajaţilor şi pensionarilor, în contextul crizei economice şi energetice. Însă Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă) a refuzat să participe la vot, distanţându-se de celelalte partide care susţin Guvernul Mario Draghi.
Giuseppe Conte, liderul Mişcării 5 Stele, semnalase de câteva zile că nu va susţine noile măsuri sociale, disociindu-se de coaliţia de uniune naţională. Formaţiunea populistă respectivă s-a orientat către alegeri parlamentare anticipate, la fel ca şi partidul Liga (extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini.
Concret, coaliția condusă de Mario Draghi s-a destrămat din cauza disputei privind un decret-lege care urma să atenueze consecințele războiului din Ucraina cu o alocare bugetară de 23 de miliarde de euro, în timp ce alte 200 de miliarde de euro din fondurile UE urmau a sosi curând în Italia pentru a depăși consecințele pandemiei.
După consultarea cu președintele Mattarella, premierul Mario Draghi a venit în parlament, în data de 20 iulie a.c., pentru a obține un vot de încredere din partea Senatului. Insă, deși acesta a obținut 95 de voturi favorabile şi 39 împotrivă, cele trei mari partide (Liga, Forza Italia şi Mişcarea 5 Stele) nu au participat la vot.
În data de 21 iulie, Draghi și-a prezentat demisia președintelui Sergio Mattarella în timpul unei întâlniri la Palatul Quirinale. Biroul lui Mattarella anunțase că președintele „a luat act” de demisie și i-a cerut guvernului lui Draghi să asigure interimatul până la formarea unui nou guvern.
Tot în aceeași zi, președintele Italiei, Sergio Mattarella, a anunțat că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, în vederea organizării de alegeri generale anticipate în termen de 70 de zile.
„Situația politică a dus la această decizie”, a declarat președintele într-o alocuțiune televizată, referindu-se la demisia premierului Mario Draghi, după ce trei partide importante din coaliția sa au dezertat.
Italia va organiza alegeri anticipate la 25 septembrie a.c. Data alegerilor a fost anunţată într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri la Roma.
Draghi, care va rămâne premier interimar, i-a mulţumit preşedintelui Mattarella pentru încrederea acordată. „Trebuie să fim foarte mândri de munca pe care am depus-o în numele preşedintelui Republicii în serviciul cetăţenilor”, a declarat Mario Draghi. „Trebuie să ne ocupăm de urgenţe legate de pandemie, războiul din Ucraina, inflaţie şi costul energiei”, le-a mai spus Draghi membrilor cabinetului.
O reacție a venit și din partea Comisiei Europene. Comisarul european al economiei, Paolo Gentiloni, a considerat „iresponsabile” partidele coaliţiei de unitate naţională în Italia, care l-au abandonat pe şeful guvernului Mario Draghi cu riscul de a „provoca o furtună internă”.
Evaluări:
Criza guvernamentală actuală din Italia nu este ceva nou pentru acestă țară, dar ea se suprapune peste o serie de noi crize, cum ar fi: războiul din Ucraina, creșterea prețurilor la energie, creșterea generală a inflației. De asemenea, au apărut îngrijorări că acestă incertitudine politică poate afecta și mai mult zona euro, care deja este afectă de inflație și de criza energetică.
Conform experților din Italia, preferatul evident al scrutinului anticipat va fi coaliţia intitulată „de centru-dreapta”, care reuneşte Forza Italia, partidul de dreapta al lui Silvio Berlusconi şi extrema-dreapta reprezentată de Liga lui Matteo Salvini şi de Fratelli d'Italia.
Fratelli d'Italia, partid post-fascist prezidat de Giorgia Meloni, conduce în intenţiile de vot cu circa 24%, urmat de Partidul Democrat (22%) şi de Liga (14%), potrivit unui sondaj efectuat de institutul SWG. Forza Italia ar strânge 7,4% din voturi, iar M5S 11,2%.
Toate lumea privește cu îngrijorare către Italia, deoarece această criză poate destabiliza zona euro, dar poate da și un avantaj Moscovei în războiul cu Ucraina, deoarece Italia nu va mai putea primite armament și asistență umanitară în Ucraina în cazul sosirii la putere a unei coaliții cu opțiuni și conduite politice pro-ruse.
