Primul turneu a lui Joe Biden în Orientul Mijlociu

Alexandru Crenganiș

Joe Biden a efectuat recent prima sa vizită în Orientul Mijlociu de când a devenit președinte.

Prima vizită din cadrul turneului a fost efectuată în Israel, iar turneul s-a încheiat cu vizita în Arabia Saudită. Preşedintele SUA a semnalat, potrivit cotidianului The Jerusalem Post, că obiectivul turneului acestuia în Orientul Mijlociu l-a reprezentat "aprofundarea integrării Israelului în regiune", sugerând astfel că SUA ar putea participa în mod activ la normalizarea relaţiilor diplomatice cu state arabe.

Conform experților, Statele Unite şi Israelul depun eforturi susținute pentru crearea unei alianţe de securitate cu state arabe în scopul contracarării atacurilor balistice iraniene în Orientul Mijlociu. Proiectul ar urma să conecteze o reţea de radare antiaeriene şi sisteme balistice din Arabia Saudită, Oman, Kuwait, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Irak, Iordania şi Egipt, prin utilizarea de tehnologie antiaeriană israeliană şi prin utilizarea prioritară a bazelor militare americane din Orientul Mijlociu.

 De asemenea, Joe Biden a mai urmărit ca, prin acest turneu, să convingă statele producătoare de petrol din Golf să crească producția de petrol pentru a reduce prețurile la carburant. După cum știm, prețurile la carburanți și la energie au crescut extrem de mult după ce Moscova a invadat Ucraina.

Preşedintele american Joe Biden şi premierul israelian Yair Lapid s-au angajat să nu permită Iranului să se doteze cu arme nucleare, așa cum s-a precizat într-o declaraţie adoptată în prima vizită a lui Joe Biden în Israel de la preluarea mandatului.

„Declaraţia de la Ierusalim”, prezentată în mass-media înaintea ceremoniei oficiale de semnare, reafirmă sprijinul SUA pentru „avantajul militar” al Israelului în regiune şi capacitatea statului evreu „de a se apăra singur”.

„Statele Unite subliniază că promisiunea de a nu permite niciodată Iranului să obţină o armă nucleară face parte integrantă din acest angajament şi că sunt pregătite să folosească toate elementele puterii lor naţionale de a asigura acest lucru”, se adaugă în declaraţia respectivă.

 Joe Biden a afirmat (într-un interviu acordat unui post TV israelian, înregistrat înainte de plecarea sa în Israel, dar difuzat după sosirea sa în statul evreu) că este deschis faţă de folosirea forţei împotriva Iranului ca „ultimă opţiune”, într-o aparentă încercare de a se plia apelurilor israeliene către marile puteri mondiale potrivit cărora Iranul este prezentat ca o „ameninţare militară directă”.

Biden a mai anunțat că SUA vor contribui cu 100 de milioane de dolari la rețeaua de spitale din Ierusalimul de Est. Potrivit unui înalt oficial al administrației, rețeaua oferă anual servicii pentru 50.000 de pacienți din Ierusalimul de Est, Cisiordania și Gaza.

Biden a mai anunțat, de asemenea, că Israelul și Autoritatea Palestiniană vor relansa discuțiile economice israeliano–palestiniene prin reluarea activității Comitetului Economic Comun (ultima reuniune s-a desfășurat în 2009).

După vizita lui Joe Biden în Israel, statul evreu  a acceptat retrocedarea unor insule Arabiei Saudite. De asemenea, spațiul aerian saudit a fost deschis pentru “toți transporatorii”.

Preşedintele SUA Joe Biden a salutat „decizia istorică” de a se deschide spaţiul aerian saudit pentru „toţi transportatorii”, un aparent gest de bunăvoinţă faţă de Israel, anunţat cu pompă de preşedintele american.

După Israel, Joe Biden a plecat direct în Arabia Saudită pentru ultima fază a acestui turneu. Preşedintele american a avut întâlniri bilaterale cu liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite şi Irakului, dar a participat și la aşa-numitul summit CCG+3.

Acesta a avut o întâlnire și cu  prințul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, despre care CIA consideră că este principalul responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi.

   Întâlnirea cu acesta i-a adus ample critici interne preşedintelui SUA, care, dealtfel, în sa campania electorală, calificase Arabia Saudită drept un stat ''paria''. Însă, din interese strategice și din cauza agresiunii ruse împotriva Ucrainei, SUA au fost nevoite să intensifice în ultimele luni dialogul bilateral cu Emiratele Arabe Unite, ţară care reprezintă cel mai mare exportator de petrol şi care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului.

Arabia Saudită şi-a manifestat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei.

În cazul asasinării jurnalistului Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu prinţul moştenitor saudit, acesta din urmă i-a transmis lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, că pentru autoritățile saudite (din punctul de vedere al Riadului) acest caz este închis, prinţul moştenitor susţinând că cei vinovaţi au fost deja traşi la răspundere (au fost pronunţate mai multe condamnări).

  Într-un discurs susţinut la Jeddah, la un summit la care au participat cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, EAU, Qatar, Oman, Kuwait şi Bahrein) şi, de asemenea, Egipt, Iordania şi Irak, preşedintele SUA a promis că ţara sa ''nu va pleca din Orientul Mijlociu'' şi că nu va lăsa în această regiune ''un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran'', anunţând totodată un ajutor de un miliard de dolari pentru susţinerea securităţii alimentare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Evaluări:

Președintele american Joe Biden a efectuat acest turneu în Orientul Mijlociu pentru a găși soluții la criza energetică globală, dar și pentru a normaliza relațiile Israelului cu statele arabe. Cu toate acestea, analiștii nu se așteaptă ca prim-minstrul israelian Lapid să adopte în perioada următoare o poziție diplomatică mult prea deschisă față de palestinieni înainte de alegerile generale israeliene din noiembrie a.c., iar administrația Biden a declarat că nu este încă pregătită să inverseze închiderea consulatului american.

Efectele economice ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina l-ar putea costa pe Biden puterea politică atunci când americanii vor merge la vot. În plus, linia de demarcație dintre prietenii Americii și prietenii Iranului în Orientul Mijlociu se încălzește din nou, iar dacă se trece de la amenințări și confruntări ascunse la un alt război fierbinte, acest scenariu va fi la fel de periculos și destabilizator ca și războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina.