Alegerile parlamentare din Italia

Alexandru Marian Crenganiș

La 25 septembrie a.c. au avut loc în Italia alegeri anticipate, după ce guvernul condus de Mario Draghi a demisionat nereușind să obțină un vot de încredere din partea parlamentului. Aceste alegeri au avut un rezultat neașteptat, deoarece o alianță de extremă dreapta a obținut majoritatea voturilor. Rezultatul marchează și revenirea în politică a lui Silvio Berlusconi, unul dintre membrii coaliției de dreapta respective.

Coaliția este formată din partidul de extremă dreaptă Fratelli d’Italia, condus de Giorgia Meloni, Liga lui Salvini, dar și formațiunea Forza Italia, condusă de Silvio Berlusconi. Meloni a obţinut la alegeri peste 26% din voturi (69 de locuri în Camera Deputaților și 34 de locuri în Senat), într-un context de absenteism record (36%), iar coaliţia sa – circa 44%, ceea ce îi asigură o majoritate în cele două camere.

Tot în coaliţia de dreapta, partidul Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini, a obţinut 8,77% în Camera Deputaţilor (23 de locuri) şi 8,85% la Senat (13 locuri), iar Forza Italia (centru-dreapta), partidul fostului prim-ministru Silvio Berlusconi, va avea 22 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat. În total, coaliţia de dreapta va avea 235 de locuri (237 după redistribuire) în Camera Deputaţilor (din totalul de 400 de locuri) şi 112 locuri în Senat (din totalul de 200 de locuri), potrivit rezultatelor oficiale anunţate de Ministerul italian de Interne după numărarea tuturor buletinelor de vot.

Giorgia Meloni, care urmează să devină la 45 de ani primul lider de orientare radicală a unei ţări fondatoare a Europei, a ţinut să liniştească partenerii din UE, dar și oamenii din țară. "Vom guverna pentru toţi" italienii, a promis ea.

Ascensiunea grupării extremiste Frații Italiei, partidul dominant în coaliția dreptei, se datorează în mare parte abilităților politicienei în vârstă de 45 de ani, spun comentatorii. Meloni a câștigat primele alegeri locale la 21 de ani și a devenit cea mai tânără ministră a țării la 31 de ani, când a primit portofoliul tineretului în guvernul Berlusconi din 2008.

După o victorie a naționaliștilor suedezi, există îngrijorări justificate la Bruxelles, Paris și Berlin cu privire la formarea unui „front populist” care ar putea bloca procesul decizional al UE.

Guvernul care va fi instituit va trebui să gestioneze creşterea spectaculoasă a preţurilor, în condiţiile în care Italia are o datorie de 150% din PIB, cea mai ridicată din zona euro după Grecia. În acest context, Planul european de redresare post-pandemie, al cărui principal beneficiar este de departe Italia, va fi indispensabil pentru menţinerea peninsulei pe linia de plutire, potrivit Agerpres.

Imediat după anunțarea rezultatelor, liderii internaționali au reacționat. Marea parte a reacțiilor sunt îngrijorătoare. În reacțiile oficiale care vin de la Bruxelles predomină precauția.

Un avertisment puternic vine de la OCDE, organizația pariziană pentru cooperare și dezvoltare economică: „În contextul actual, este convenabil să avem o solidaritate europeană puternică pe termen lung”, spune secretarul general, australianul Mathias Cormann, răspunzând unei întrebări adresate de Agenția Ansa despre mesajul său pentru următorul executiv italian.

O reacție a venit și din partea prim-minstrului francez Elisabeth Borne. „Poporul italian a votat, nu am nici o intenție să comentez această alegere democratică. Evident, vom avea grijă, împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să ne asigurăm că drepturile omului, respectul reciproc, în special respectul pentru dreptul la avort, sunt respectate de toți”, a spus acesta într-un interviu televizat.

Von der Leyen, la rândul său, s-a limitat la a informa (prin purtătorul de cuvânt principal Eric Mamer) că Executivul european „colaborează cu guvernele votate de țările Uniunii”: „nu este diferit în cazul Italiei: desigur, sperăm să avem o cooperare constructivă cu noile autorități italiene”. Președintele BCE, Christine Lagarde, abordată de reporterii italieni pe coridoarele Parlamentului European, a preferat să răspundă în glumă: „J’aime les italiens”, „Iubesc italienii”.

Comunitatea internațională s-a mai liniștit după ce Giorgia Meloni i-a transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că poate conta pe sprijinul Italiei în războiul cu Rusia.

Liderul de extremă dreapta, care este pe cale să devină prima femeie premier din istoria Italiei, i-a răspus lui Zelenski la un mesaj în care președintele ucrainean o felicita pentru victoria în alegerile legislative, precizând că aşteaptă cu nerăbdare „o cooperare fructuoasă cu noul guvern”. „Dragă Zelenski, știți că puteți conta pe sprijinul nostru loial pentru cauza libertății poporului ucrainean. Fiți tari și păstrați-vă credința neclintită!”, a scris Giorgia Meloni.

Partenerii internaționali se temeau că, odată cu schimbarea guvernului Draghi, se va diminua și sprijinul Italiei pentru Ucraina. De asemenea, chiar Giorgia Meloni a început să aibă o poziție mai moderată în discursul său.

Se pare că acestă coaliție de extremă dreapta a câștigat alegerile deoarece italienii sunt mai mult interseați de probleme  interne decât de politica externă. Astfel, programul de guvernare al coaliției s-a axat pe problemele de natură economică a Italiei. Putem enumera câteva măsuri văzute de italieni ca fiind prioritare: reducerea presiunii fiscale pentru familii, companii şi muncitori independenți, reevaluarea pensiei minime, sociale și de invaliditate, Planul de susţinere a natalităţii care prevede creşe gratuite, creşe în întreprinderi, biblioteci de jucării etc.

Această schimbare destul de majoră în politica italiană este destul de periculoasă și este privită îndeaproape de partenerii europeni. Este pentru prima dată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un politician se îndreaptă așa de mult spre (extermă)-dreapta.

Evaluări:

Această orientare are legătură cu situația internă, dar și cu cea externă. Italienii sunt extrem de nemulțumiți de clasa politică, ca urmare peste o treime din alegătorii cu drept de vot nu s-au prezentat la urne. De asemenea, peste această nemulțumire se adaugă criza econimică și criza energetică generate de războiul din Ucraina.

Toți mai mulți experți se tem că în tot mai multe state europene vor veni la putere guverne extremiste și eurosceptice. O parte din vină revine și oficialilor de la Bruxelles, deoarece aceștia nu reușesc să găsescă soluții pentrru a rezolva problema gazului și petrolului rusesc, problemă care a afectat nu doar Europa, dar și întreg globul.