Alegerile parlamentare anticipate din Bulgaria
Alexandru Crenganiș
La 2 octombrie a.c. au avut loc în Bulgaria noi alegeri parlamentare anticipate. Astfel, Bulgaria a avut parte de al patrulea scrutin în mai puțin de 18 luni. De data aceasta, alegerile au fost câștigate de formaţiunea civică pro-vestică GERB. Partidul de opoziţie al fostului premier Boiko Borisov a obţinut 25,3 la sută din voturi.
Pe locul doi s-a clasat formaţiunea liberală PP, aflată până în iunie la guvernare, a fostului premier Kiril Petkov, cu 20,2 la sută din sufragii.
Potrivit rezultatelor preliminare, şapte partide au reuşit să treacă pragul electoral de patru la sută.
Între acestea se află formaţiunea pro-rusă şi naţionalistă Vazrajdanie (Renaşterea). Acest partid, cel mai mic în legislatura trecută, se clasează acum pe locul patru, cu 10,2 la sută, în faţa socialiştilor (9,3 la sută), care au fost şi ei la putere până de curând. Alianţa conservator-liberală Bulgaria Democrată (BD), aflată şi ea la guvernare în legislatura trecută, a fost votată de 7,5 la sută din electorat. În Parlamentul din Sofia va fi reprezentat şi noul partid Avântul Bulgar (BW), al fostului ministru al Apărării, Ştefan Ianev, care a obţinut 4,6 la sută din voturi.
Deși GERB a câștigat alegerile, formarea unei coaliții de guvernare va fi extrem de grea. Fostul premier Kiril Petkov, care şi-a recunoscut înfrângerea, a exclus, după comunicarea rezultatului provizoriu, posibilitatea formării unei mari coaliţii împreună cu GERB. Borisov în schimb s-a declarat dispus să poarte negocieri "cu toate partidele".
Borisov a mai afirmat că ar fi dispus să nu devină prim-ministru dacă aceasta ar fi condiţia pentru a se conveni o coaliţie funcţională, relatează Reuters și Agerpres. Potrivit lui Borisov, un nou scrutin anticipat, după cele patru rânduri de alegeri din ultimii doi ani, nu ar produce rezultate diferite de cele din data de 2 octombrie.
Această criză politică a început în anul 2020, când oamenii au ieșit în stradă împotriva premierului conservator Boiko Borisov, aflat pe atunci la putere aproape permanent din 2009. Această criză politică s-a accentuat în vara acestui an, după ce guvernul condus de Kiril Petkov, aflat în fruntea unui partid reformist, a fost înlăturat prin moţiune de cenzură. Oficial, coaliția s-a prăbușit prin pierderea sprijinului naționaliștilor, nemulțumiți de acordul cu Macedonia de Nord, care a deschis calea negocierilor de aderare la UE pentru această fostă republică iugoslavă.
În luna martie a anului 2022, Boiko Borisov a fost arestat pentru 24 de ore de către procurorii Parchetului European, condus de Laura Codruța Kovesi, pentru acuzații grave de fraudă cu fonduri UE și corupție sistemică, acuzații care implică inclusiv înalți oficiali.
În timp ce problema corupţiei endemice a ocupat dezbaterile în timpul fostelor alegeri legislative, insecuritatea economică a dominat de data aceasta campania electorală, în condiţiile în care inflaţia a ajuns la 20% în Bulgaria.
De asemenea, campania a mai fost dominată și de războiul din Ucraina şi de livrările nesigure de gaze din Rusia. În timp ce Petkov a avut un discurs clar proeuropean, de data aceasta Borisov a avut un discurs prin care a încercat să nu pericliteze relaţiile nici cu UE şi nici cu Rusia şi Turcia.
Aceste alegeri sunt importante, deoarece vor trasa direcția în care merge țara, iar situația este complicată din cauza războiului din Ucraina dar și a situației economice. Potrivit lui Ivan Bedrov, directorul redacției bulgare a Europei Libere, în acest moment, partidele parlamentare sunt împărțite de-a lungul a două axe paralele: Est (mai precis Rusia)/Vest (în primul rând Uniunea Europeană, din care Bulgaria face parte) și corupție/anti-corupție.
Fostul premier (reformistul Kiril Petkov) și partidul său “Continuăm Schimbarea” au sprijinit ferm Ucraina în cele șase luni cât au fost la putere la Sofia. De asemenea, Boiko Borisov pare decis să continue linia anti-Putin și linia pro-europeană în cazul Ucrainei. Acesta a declarat că Bulgaria trebuie să se poziționeze în mod clar cu privire la războiul actual al Rusiei în Ucraina.
Analistul politic Dimitar Becev, lector la Universitatea Oxford, crede că Boiko Borisov va continua politica pro-Ucraina și pro-europeană, așa cum o declară, dar va fi mai „atent” și „mai puțin categoric” decât guvernul lui Kirill Petkov.
Deși există un câștigător al alegerilor, experții spun că Bulgaria are o perspectivă incertă. Se pare că negocierile pentru formarea unei coaliții vor fi de lungă durată. Discuțiile se pot încheia fără o majoritate, ceea ce va duce la un nou scrutin.
Borisov nu ia în calcul nici o coaliție cu DPS (Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți), partid situat pe al treilea loc înainte de alegerile din 2 octombrie, descris de asemenea, de analiștii politici drept pro-rus. Astfel, acesta este nevoit să se orienteze către Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democrată, dar aceste două formațiuni nu doresc negocieri cu Borisov. Partidele reformiste se tem că reputația lor ar putea fi distrusă prin colaborarea cu GERB.
Conform Politico, cealaltă variantă pentru Borisov ar fi o alianță cu "Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți", partidul etnic turc, care este cotat la 14% din voturi, însă a cărui reputație de corupție o eclipsează chiar și pe cea a GERB.
Situația râmâne extrem de incertă, iar prelungirea acestei crize guvernametale va afecta Bulgaria din punct de vedere economic. În momentul de față, Bulgaria se confruntă cu o inflație extrem de mare și cu o criză energetică majoră din cauza războiului din Ucraina.
