Xi Jinping, al treilea mandat la conducerea Chinei
Alexandru Marian Crenganiș
Președintele chinez, Xi Jinping, a fost reales în data de 23 octombrie a.c. în fruntea Biroului politic, instanța conducătoare a Partidului Comunist Chinez (PCC), pentru un al treilea mandat, ceea ce face din el liderul chinez cel mai puternic de la Mao Zedong încoace.
"Îndrăzniți să vă bateți pentru victorie, munciți din greu pentru a merge înainte", a declarat Xi Jinping, reales în data de 23 octombrie a.c. în postul de secretar general, ceea ce îi va deschide calea spre un al 3-lea mandat prezidențial, în martie anul viitor.
În plus, în plen, Xi Jinping, Li Qiang, Zhao Leji, Wang Huning, Cai Qi, Ding Xuexiang și Li Xi au fost aleși membri ai Comitetului Permanent (PC) al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din China. Noul premier va fi Li Qiang, în locul lui Li Keqiang.
„Dezvoltarea Chinei nu poate avea loc fără lume, iar dezvoltarea lumii are nevoie și de China. China își va deschide ușa din ce în ce mai larg și va urmări dezvoltarea de înaltă calitate”, a precizat cu ocazia realegerii sale Xi Jinping.
Partidul Comunist Chinez a adoptat și unele schimbări în doctrina sa pentru a sublinia ''rolul central al lui Xi Jinping'' şi a avertiza Taiwanul. Doctrina PCC reafirmă „rolul central al tovarăşului Xi Jinping în cadrul Comitetului central al Partidului şi al partidului în întregul său".
Cei 97 de milioane de membri ai partidului vor trebui „să atingă cu toţii un nivel ridicat de înţelegere" a rolului esenţial al secretarului general şi să apere acest rol, potrivit rezoluţiei adoptate în unanimitate în ultima zi a congresului.
Chiar dacă preşedintele de 69 de ani a fost deja catalogat drept "nucleul dur" al partidului în doctrina din 2017, versiunea amendată în data de 22 octombrie a.c. conţine o referire mai lungă la Xi Jinping şi în termeni chiar mai respectuoşi.
În cele din urmă, rezoluţia din data de 22 octombrie a.c. insistă asupra importanţei „marxismului Chinei contemporane", întrucât acesta „încarnează cel mai bine cultura şi etica chineze ale acestei epoci".
Pentru prima data apare în doctrina partidului un avertisment direct către Taiwan – în doctrină se menționează “refuzul oricărui plan de independenţă al Taiwanului, pe care Beijingul îl consideră parte integrantă a teritoriului său”.
Congresul „acceptă să introducă în carta partidului declaraţii privind (...) opoziţia hotărâtă şi descurajarea separatiştilor care încearcă să obţină independenţa Taiwanului", menţionează rezoluţia.
Guvernul chinez îşi reafirmă cu regularitate intenţia de a reunifica Taiwanul cu restul ţării, precizând că se privilegiază calea paşnică, dar fără a se renunţa la forţă în caz că aceasta se va dovedi necesară.
În cadrul discursului său de deschidere a Congresului, Xi Jinping a afirmat că „China nu va renunţa niciodată" la posibilitatea de a utiliza forţa pentru a recupera Taiwanul.
Referindu-se la Hong Kong, Xi Jinping a lăudat, în discursul său, tranziţia acestui teritoriu "de la haos la guvernare" de la impunerea în 2020 a unei legi privind securitatea naţională care a suprimat vocile disidente din teritoriu.
Experții sunt de părere că Xi și-a consolidat puterea și mai mult după ce și-a eliminat rivalii de pe scena politică.
Richard McGregor, senior fellow pentru Asia de Est la think tank-ul Lowy Institute din Sydney, apreciază că rezultatul alegerilor de duminică reprezintă o victorie răsunătoare pentru Xi câtă vreme a reușit să-și îndepărteze toți rivalii.
„Aceasta este o conducere care se va concentra pe atingerea obiectivelor politice ale lui Xi, mai degrabă decât pe urmărirea propriei agende pentru ceea ce cred ei că este cel mai bine pentru țară”, a declarat Drew Thompson, cercetător senior în vizită la Școala de Politici Publice a Universității din Singapore. „Există un singur mod corect de a guverna și acesta este modul lui Xi”.
În discursul său din 16 octombrie a.c., rostit la Congresul Partidului Comunist din acest an, liderul chinez a prezentat o sumbră perspectivă a relațiilor internaționale ale Beijingului. „Tentativele externe de oprimare și reținere a Chinei s-ar putea agrava oricând”, a avertizat Xi, relatează Wall Street Journal.
De asemenea, SUA, Regatul Unit și Uniunea Europeană au făcut declarații care semnalează că și îngrijorarea capitalelor occidentale față de Beijing este în creștere.
Cu puțin timp înaintea deschiderii congresului, Casa Albă a impus noi restricții în comerțul cu China privind tehnologia americană a semiconductorilor. Tot în această lună, dar cu o altă ocazie, Administrația Biden a dezvăluit un plan strategic în materie de securitate națională în care se subliniază: "China are intenția și dispune tot mai mult de capacitatea de a reface ordinea internațională, astfel încât câmpul internațional de manevră să ajungă în beneficiul său”.
În același timp, UE a început să-și remodeleze relațiile sale cu China – în replică față de Xi – transformându-le într-o combinație între parteneriat, competiție și rivalitate.
Poziţia consolidată a preşedintelui Xi în China va avea efecte în întreaga lume. Sub conducerea sa, China a devenit din ce în ce mai puternică şi mai vizibilă pe scena internaţională. Experții se tem că, odată cu realegerea acestuia, acesta va încerca să folosească forța împotriva Taiwan-ului.
De asemenea, tot mai multe state occidentale trag un semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care îl poate reprezenta Beijingul în plan internațional. În momentul de față, Beijingul nu are relații bune nici cu Statele Unite, nici cu Uniunea Europeană.
Odată cu actualele măsuri de consolidare a puterii, vor apărea efecte și pe plan intern în China. Chinezii sunt tot mai mult supravegheaţi şi cenzuraţi, în timp ce jurnaliştii, avocaţii şi reprezentanţii societăţii civile au fost în mare parte reduşi la tăcere. Se estimează că aceste procese interne vor continua.
