Tensiunile dintre Turcia şi Grecia nu s-au încheiat
Alexandru Crenganiș
Relaţiile dintre Turcia și Grecia nu sunt la cel mai bun nivel în această perioadă. Cele două țări au avut o serie de conflicte bilaterale, dintre care cel mai important este generat de acuzaţiile guvernului grec conform cărora Ankara încalcă în mod repetat spaţiul aerian al Greciei.
Turcia a acuzat la 28 august a.c. faptul că avioane ale sale aflate în misiune în Marea Egee şi în estul Mării Mediterane au fost vizate de sistemul de apărare aeriană S-300 al Greciei, într-o acțiune calificată drept„ostilă” a Atenei.
Erdogan a acuzat Atena de un „act ostil”, potrivit agenţiei de presă Anadolu. Potrivit președintelui turc, prin aceste acțiuni, Grecia a provocat NATO şi aliaţii săi.
În schimb, Atena a respins aceste acuzații iar Minsterul Apărarii de la Atena a declarat că sistemul antiaerian nu a fost activat. De asemenea, oficialii greci au acuzat Ankara că survolează insulele grecești, încălcând de nenumărate ori spațiul aerian grecesc.
Turcia s-a plâns în repetate rânduri de acţiunile Greciei, care, în opinia sa, sunt provocatoare şi dăunează eforturilor de pace. Cei doi vecini, ambii membri ai NATO, au neînţelegeri mai vechi în ceea ce priveşte frontierele lor maritime şi aeriene, ceea ce a determinat forţele aeriene să efectueze patrule şi misiuni de interceptare aproape zilnice, în principal în jurul unor insule greceşti apropiate de coastele Turciei.
De fapt, temerile legate de reluarea ostilităților greco-turce au crescut din nou la începutul lunii august a.c., odată cu lansarea de către Ankara a unei noi nave de foraj care ar fi vizat apele disputate din Mediterana. În ciuda așteptărilor din presa naționalistă turcă, nava a călătorit undeva în apele aflate aproape de coasta Turciei.
Tensiunile au crescut și mai tare la începutul lunii spetembrie a.c., după ce Turcia a acuzat Grecia că „ocupă" insulele demilitarizate din Marea Egee.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat recent că Grecia ocupă insule din Marea Egee care au un statut demilitarizat şi a declarat că Turcia este pregătită să „facă ceea ce este necesar” atunci când va fi cazul.
„Faptul că ocupaţi insulele.... când va veni timpul, ora, vom face ceea ce este necesar", a declarat Erdogan, în timpul unei vizite în provincia nordică Samsun.
Atena a negat aceste acuzații. De asemenea, la câteva zile după declarațiile lui Erdogan, a venit un răspuns și din partea oficialilor eleni. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a declarat că Grecia este „pregătită să înfrunte” orice amenințare împotriva suveranității ei.
„Suntem pregătiţi să-i înfruntăm pe toţi cei care ne ameninţă să debarce în insulele noastre, pe teritoriul nostru”, a spus Mitsotakis, primit de preşedintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee.
Macron a denunţat la rândul său „provocări şi afirmaţii inacceptabile, care pun sub semnul întrebării suveranitatea Greciei” şi a reiterat cu „claritate şi fermitate” sprijinul Franţei pentru Atena.
După acest nou incident, au venit reacții și din partea blocului comunitar. Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea faţă de ceea ce Bruxellesul a numit ”remarci ostile” ale conducerii politice din Turcia.
Ameninţările şi retorica agresivă sunt inacceptabile şi trebuie să înceteze. (…) UE îşi reiterează aşteptările la adresa Turciei, ca (această ţară) să acţioneze cu seriozitate în direcţia detensionării într-un mod sustenabil, în interesul stabilităţii regionale şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor membre ale UE”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, într-un comunicat de presă.
Imediat după aceste reacții Ankara a transmis că declarațiile respective ar reprezenta, de fapt, un efort concertat și deliberat de a-l pune pe președintele Recep Tayyip Erdogan într-o poziție dificilă înaintea alegerilor de anul viitor, acuzație pe care Uniunea Europeană o neagă.
De asemenea, Turcia amenință că va introduce vize pentru cetățenii din statele Schengen. În schimb, Statele Unite au promis că își vor extinde capacitatea de procesare a vizelor în Turcia, pentru a dezamorsa o dispută care a amenințat să încordeze și mai mult relațiile deja dificile dintre aliații NATO.
Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a acuzat Statele Unite și, de asemenea, unele națiuni europene că au încheiat în mod intenționat procesul de solicitare a vizei, considerând că acesta este un efort de a discredita partidul AK, aflat la guvernare, al președintelui Tayyip Erdogan, înainte de alegerile din Turcia de anul viitor.
Departamentul de Stat al SUA a indicat că Washingtonul nu dorește ca problema respectivă să escaladeze. ”Nu dorim ca acest lucru să fie un iritant în relația noastră bilaterală”, a spus un oficial al Departamentului de Stat într-un răspuns la întrebările Agenției Reuters.
Se pare că tensiunile au crescut și mai tare în zonă după ce Turcia a anunțat că dorește să înarmeze Ciprul de Nord. Acestă decizie a fost enunțată după ce SUA au anunțat că Republica Cipru poate cumpăra arme americane.
Turcia intenţionează să livreze mai multe arme părţii de nord a Ciprului, aflată sub controlul ciprioţilor turci, ca răspuns la ridicarea unui embargou asupra armelor americane pentru Republica Cipru, transmite DPA.
Ankara a criticat dur decizia SUA de a ridica acest embargou. Ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a afirmat că obiectivul este de a ''proteja ciprioţii turci'' şi de a le furniza orice au nevoie, scrie Agerpres.
Insula Cipru a fost divizată în urma unei invazii turce în 1974, declanşată de o lovitură de stat de scurtă durată.
Relaţiile dintre Grecia și Turcia se mențin în continuare pe linia de tensiune, iar cele două țări NATO se acuză reciproc de încălcări regulate ale apelor teritoriale şi ale spaţiului aerian. De asemenea, unii analiști consideră că aceste izbucniri ale lui Erdogan se produc pe fondul îngrijorărilor acestuia privind alegerile ce urmează să aibă loc anul viitor.
Până în acest moment, Ankara nu și-a arătat disponibilitatea de a avea un dialog cu Atena pentru a rezolva aceste incidente. Tensiunile dintre cei doi vecini pot afecta NATO, într-un context dificil pentru Alianță, generat de tensionarea fără precedent a relațiilor cu Rusia.
