Germania – conferinţă internaţională de experţi pentru reconstrucţia Ucrainei
Alexandru Crenganiș
Experţi internaţionali au fost invitaţi în data de 25 octombrie a.c., la Berlin, pentru a discuta despre reconstrucţia postbelică a Ucrainei, în cadrul unei conferinţe organizate de Comisia Europeană şi de Germania, care în prezent prezidează Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate (G7).
Cu câteva zile înaintea acestei conferințe, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au declarat că Ucraina are nevoie de un “Plan Marshall”.
Reconstrucţia postbelică a Ucrainei va fi o "misiune pentru o generaţie", care necesită o strategie la nivelul "Planului Marshall", au declarat cei doi oficiali.
Într-un articol de opinie publicat online recent de cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, cu o zi înaintea unui forum de afaceri germano-ucrainean la Berlin, cei doi oficiali au apreciat că efortul va trebui să fie similar celui făcut de Statele Unite după al doilea război mondial, când Europa a beneficiat de miliarde de dolari.
Cancelarul german şi şefa CE afirmă în articolul preluat de dpa că Europa trebuie să joace un rol special în asistenţa pentru Ucraina, ţară candidată la Uniunea Europeană. "Calea către reconstrucţie este deci şi calea Ucrainei către UE", afirmă aceștia, citați de Agerpres.
Această conferință de la Berlin a fost una consultativă, fără angajamente. Conform guvernului german, scopul acestei întrevederi a fost acela de a oferi contribuții ”forurilor politice relevante” la o dată nespecificată, o ”conjunctură adecvată, care va fi decisă politic”.
Cancelarul german Olaf Scholz și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au condus împreună lucrările reuniunii. După discursurile celor doi oficiali, au luat cuvântul președintele Zelensky și prim-ministrul ucrainean.
Pentru șeful Guvernului german, reconstrucția fostei republici sovietice are ”o dimensiune impresionantă” și constituie ”o provocare complexă”. Totuși, Scholz a subliniat: ”Îmi confirm optimismul pentru un viitor mai bun pentru și cu Ucraina”. În cele din urmă, cancelarul a declarat că ”Germania va continua să joace un rol puternic” în sprijinirea țării atacate de Rusia, chiar și după expirarea președinției sale rotative a G7.
De asemenea Scholz a susținut că refacerea Ucrainei este sarcina unei generații de europeni care trebuie „să asigure și să susțină finanțarea refacerii, reconstrucției și modernizării Ucrainei pentru anii și deceniile care vor urma”.
La rândul său, von der Leyen a vorbit despre nevoia „de a insera în mod ferm eforturile de reconstrucție ale Ucrainei ca parte a drumului său către Uniunea Europeană”. Acesta a mai declarat că nu doar UE ar trebui implicată în acest proces, ci și alte state cu economii puternice, precum Statele Unite, Japonia, Canada, Marea Britanie, Australia sau Noua Zeelandă. Von der Leyen a menționat recentul raport elaborat de Comisia Europeană, Banca Mondială și Ucraina în care se spune că refacerea postbelică a Ucrainei ar putea costa nu mai puțin de 350 de miliarde de dolari.
Premierul ucrainean Denis Șmihal a declarat că speră ca o platformă de coordonare financiară să fie pusă la punct până la finele acestui an. Pe de altă parte, președintele Volodimir Zelenski, care a avut o intervenție video în cadrul evenimentului, a părut deocamdată mai preocupat de asistența de urgență acordată țării sale. Zelenski susține că Ucraina are nevoie de 17 miliarde de dolari pentru „refacerea urgentă” a daunelor suferite de spitale, școli, rețeaua de transport și infrastructura energetică.
Această conferință a fost una din multiplele initiative globale prin care se demonstrează sprijinul neclintit al Comisiei și al comunității internaționale față de Ucraina în contextul războiului nejustificat al Moscovei. De asemenea, desfășurarea acesteia evidențiază faptul că Comisia și comunitatea internațională vor continua să sprijine Ucraina dincolo de nevoile sale imediate, pe calea sa către parcursul european.
Deși comunitatea europeană sprijină Ucraina cu armamente și cu asistență financiară, statele europene sunt încă reticente în privința articulării planului de reconstrucție, cel puțin atâta timp când războiul este încă în plină desfășurare. Există riscul ca investițiile în energie, în căi ferate și alte infrastructuri să fie astfel pierdute, avându-se în vedere riscul ridicat al continuării distrugerii infrastructurii ucrainene de către armata rusă invadatoare.
