Alegeri legislative în Israel
Autor: Alexandru Marian Crenganiș
În data de 1 noiembrie a.c. au avut loc în Israel alegeri legislative anticipate. Acest nou scrutin este cel de-al cincilea în ultimii trei ani și jumătate. Această perioadă de instabilitate guvernamentală a început în 2019, când Benjamin Netanyahu a fost acuzat că ar fi oferit favoruri unor moguli media în schimbul publicității pozitive. Deși Netanyahu continuă până în prezent să nege acuzațiile, investigația de corupție care a urmat a dus la destrămarea coaliției sale guvernamentale, în aprilie 2019. În loc să dea opoziției șansa de a forma propriul guvern, Netanyahu a declanșat o nouă rundă de alegeri, într-o mișcare politică inedită în istoria Israelului.
Acest eveniment a fost urmat de trei noi cicluri electorale în care grupările politice ale țării au încercat fără succes să formeze un guvern stabil, până când, la sfârșitul lui martie 2021, o coaliție fragilă condusă de candidatul de centru-stânga Yair Lapid a reușit să câștige în final majoritatea în parlament.
La mai puțin de un an de la preluarea puterii, coaliția lui Lapid s-a rupt din cauza diferențelor ideologice; în acest context, Lapid a decis să inițieze moțiunea de dizolvare a parlamentului, declanșând astfel alegerile actuale.
Fostul premier israelian Benjamin Netanyahu şi aliaţii săi din cadrul blocului de dreapta au obţinut majoritatea locurilor în Parlament la alegerile legislative desfăşurate pe 1 noiembrie a.c., a anunţat ulterior Comisia Electorală din Israel,
Astfel, cu 32 de mandate pentru partidul Likud al fostului premier Netanyahu, 18 pentru partidele ultrareligioase şi 14 pentru o alianţă a extremei drepte, blocul de dreapta a câştigat în total 64 de locuri în Knesset (legislativul israelian).
Blocul centrist al premierului în exerciţiu, Yair Lapid, a obţinut 51 de mandate, insuficiente însă pentru a forma o majoritate parlamentară.
Prezenţa la urne a fost de 71,3%, cea mai ridicată din 2015 încoace, deşi clasa politică din Israel se temea că oamenii nu vor mai veni la vot din cauza numărului mare de scrutine din ultimii ani.
Imediat după închiderea urnelor, Netanyahu a făcut o scurtă declarație. „Am experienţă, am făcut alegeri, trebuie să aşteptăm rezultatele finale, dar drumul nostru, cel al Likudului, s-a dovedit a fi cel corect, suntem aproape de o mare victorie”, s-a adresat Netanyahu susţinătorilor săi care se adunaseră la Ierusalim. Voi forma un guvern naţional pentru toţi cetăţenii Israelului”, a adăugat Netanyahu, care are cea mai îndelungată experienţă ca prim-ministru din istoria ţării.
Principalul adversar al lui Netanyahu, prim-ministrul în exercițiu, YairLapid, a declarat la închiderea urnelor că scrutinul nu s-a încheiat, spunând susținătorilor că „până nu se numără ultimul vot, nimic nu s-a terminat și nimic nu este definitiv”. El a spuscă „va continua să lupte pentru ca Israelul să fie un stat evreu democratic, liberal și progresist”.
Premierul palestinian Mohammed Shtayyeh a declarat că rezultatele alegerilor legislative din Israel arată o „creştere a extremismului şi a rasismului” în societatea israeliană.
„Avansul partidelor religioase de extrema dreaptă în alegerile israeliene… indică o creştere a extremismului şi a rasismului în societatea israeliană şi de care poporul nostru suferă de ani de zile”, a spus Mohammed Shtayyeh într-un comunicat difuzat la Ramallah.
Netanyahu se opune creării unui stat Palestinian în Cisiordania şi în Fâşia Gaza ca soluţie la conflictul israeliano-palestinian - o formulă susţinută de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, inclusiv de administraţia Biden din SUA.
Fostul prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu a primit, în data de 13 noiembrie a.c., un mandat oficial din partea președintelui pentru a forma un nou guvern și a promis că va căuta consens național.
Președintele Isaac Herzog a precizat că premierul cu cel mai lung mandat din istoria Israelului a primit suficiente recomandări din partea partidelor cu idei similare încât să reușească să construiască o coaliție care să reunească 64 din cele 120 de locuri ale parlamentului.
„Intenționez să lucrez pentru a lărgi zona de consens între noi”, a spus Netanyahu, adăugând că îi va reprezenta la putere pe toți israelienii, „fără excepție”.
Benjamin Netanyahu a promis reforme suplimentare pentru a reduce costul vieții și a declarat în acest sens că: „Trebuie să luăm măsuri hotărâte împotriva belicozității Iranului și, mai presus de toate, să dejucăm efortul acestuia de a se înarma cu arme nucleare”.
Eșecul lui Lapid dar și al coaliției din care acesta a făcut parte este cauzat de mixajul de ideologii din coaliția acestuia. Cele 8 partide de coaliție au avut viziuni de stânga, dreapta și centru, neputând găsi un numitor comun prin copromisuri reciproce.
Acest ultim rând de alegeri ar putea pune capăt unei instabilități politice prelungite pe care Isrelul a cunoscut-o în ultimii ani. De asemenea, aceste alegeri l-au readus la putere pe Netanayhu după o pauză de 18 luni.
