Summitul Grupului de la Vișegrad

Autor: Dorin Melnic

Prim-miniștrii celor patru state care formează Grupul de la Vișegrad (V4) s-au întâlnit recent în orașul slovac Košice, unde au discutat despre cooperarea regională în chestiuni referitoare la energie, securitate și sănătate, cât și despre războiul actual din Ucraina.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu a adus prejudicii cooperării dintre statele V4, acesta ajungând la ,,concluzii pozitive” cu omologii săi din Cehia, Slovacia și Ungaria.

În cadrul summitului, delegația cehă a abordat în special problemele stringente ale imigrației ilegale, ca urmare a deciziei guvernului de la Praga din data de 26 septembrie a.c. de a restabili controalele la granița cu Slovacia pentru a împiedica migranții ilegali să intre în Cehia, țară de unde aceștia pot ajunge în alte state europene, mai ales în Germania.

Slovacia reacționase dur la aceste decizii, premierul Eduard Heger precizând că aceste controale sunt nedrepte și costisitoare din punct de vedere economic pentru statul slovac, reprezentând totodată o încălcare a legislației Uniunii Europene.

Controalele sunt în vigoare până pe data de 12 decembrie a.c., cu șanse mari de a fi prelungite, căci ministrul de interne ceh Vít Rakušan a declarat că numărul migranților (care provin exclusiv din țările Orientul Mijlociu) este în continuă scădere de când au fost reinstaurate controalele la frontieră, culminând cu ,,sute de arestări pe zi”.

Făcând referire la aceeași temă, premierul maghiar Viktor Orbán a subliniat că V4 și UE se confruntă cu o provocare similară și în sud, în Balcani. Grupul de la Vișegrad s-a angajat să ajute Budapesta să facă față acestei provocări și urmează să se stabilească o cooperare mai strânsă cu statele din Balcanii de Vest în ceea ce privește protecția frontierelor.

Asistența în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina și a migranților care sosesc în Europa pe ruta balcanică reprezintă una dintre principalele probleme în care țările central-europene ale Grupului V4 vorbesc cu o singură voce.

Summitul a fost și o ocazie bună pentru Cehia, Slovacia și Polonia de a confrunta Ungaria cu privire la opiniile ei de politică externă. Premierul ceh Petr Fiala și-a arătat nemulțumirea față de poziția Budapestei de a dezaproba sancțiunile implementate de către Uniunea Europeană împotriva Rusiei pe fondul războiului din Ucraina, adăugând că și unitatea Grupului V4 este astfel pusă în pericol.

Polonia, principalul aliat al Ungariei în disputele lor anterioare cu UE privind statul de drept și drepturile omului, a devenit, de asemenea, mai rece la adresa lui Orbán din pricina poziției sale față de Ucraina.

Totodată, Ungariei i s-a reproșat că nu a ratificat până în prezent cererile de aderare la NATO a Suediei și a Finlandei, țările nordice dorind să se alăture Alianței Nord-Atlantice ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

În cele din urmă, Orbán a anunțat că Ungaria va ratifica cererile la începutul anului viitor. ,,Referitor la NATO, guvernul a luat hotărârea și am informat deja Suedia și Finlanda că Ungaria sprijină aderarea acestor două state la Alianța Nord Atlantică”, a menționat acesta.

Marcin Przydacz, adjunct al ministerului polonez de externe, a declarat pentru Agenția Poloneză de Presă că premierul Morawiecki a înaintat o propunere privind securitatea energetică la summitul Grupului V4, inițiativa acestuia fiind un argument care l-a convins pe Orbán să accepte aderarea Suediei și a Finlandei la NATO.

,,Ungaria dorește să-și diversifice aprovizionarea cu energie. Polonia ar putea fi un furnizor de securitate energetică pentru partenerii noștrii din sud”, a afirmat Przydacz.

La rândul său, Fiala a precizat că toți membrii V4 au ajuns la un acord de a-și ,,întări rezistența sistemelor lor energetice” și de a renunța la importurile de gaz din Rusia, ceea ce înseamnă o posibilitate ca Ungaria, care se aprovizionează cu gaz rusesc în proporție de 85%, să fi întocmit un plan de a reduce această dependență, eventual cu sprijinul omologilor săi din V4.

Recent, premierul ungar și-a „înfuriat” vecinii purtând la un meci de fotbal un fular inscripționat cu harta ,,Ungariei Mari” (harta înfățișează teritorii care astăzi fac parte din Austria, România, Ucraina, Slovacia, Croația și Serbia).

Printre cei mai importanți critici ai gestului oficialului maghiar se numără ministrul slovac de externe Rastislav Kacer, acesta spunând că anume emoțiile similare celor pe care Orbán încearcă să le stârnească au dus la Primul Război Mondial și la agresiunea rusă în Ucraina.

Deși astfel de gesturi revizioniste ale Ungariei și prietenia lui Viktor Orbán cu președintele rus Vladimir Putin au reprezentat un impact negativ asupra unității Grupului de la Vișegrad, acesta chiar riscând să devină disfuncțional, liderii statelor V4 sunt de părere că grupul trebuie să rămână în continuare un forum important în cadrul UE care poate veni cu abordări eficiente pentru a gestiona migrația ilegală și criza energetică, prevenindu-se astfel o recesiune economică la nivel european.