Reuniunea ministerială NATO de la București
Autor: Alexandru Crenganiș
Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice a avut loc între 29 și 30 noiembrie a.c. la București, fiind primul eveniment de nivel înalt al NATO găzduit de un stat de pe Flancul Estic după declanșarea războiului de către Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Alături de șefii diplomațiilor din cele 30 de state membre, secretarul general al NATO și ceilalți înalți oficiali politici și militari ai Alianței, la reuniunea de la București au participat miniștrii de Externe ai Finlandei și Suediei, în calitate de state invitate să adere la NATO. De asemenea, pentru prima dată a participat și Republica Moldova la o astfel de reuniune, dar au participat de asemenea și Ucraina, Georgia și Bosnia și Herțegovina ca state partenere ale Alianței.
Reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre NATO a fost primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea ţării noastre la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată care se desfășoară în România, după Summitul de la Bucureşti din 2008.
De asemenea, a fost prima reuniune a NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie 2022, şi, în acest sens, întâlnirea marchează o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei.
Ministeriala a avut 4 sesiuni de lucru, în fiecare desfâșurându-se două sesiuni. În prima zi a Reuniunii s-au marcat, printr-un eveniment de diplomaţie publică, 20 de ani de la Summitul de la Praga din 2002, la care România, alături de alte şase state membre, a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.
Ministeriala a continuat, în data de 30 noiembrie 2022, cu alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care au participat miniştrii afacerilor externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune au participat partenerii Alianţei - Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.
Conform MAE, principalul subiect abordat în deschiderea reuniunii şefilor diplomaţiilor NATO de la Bucureşti s-a referit la provocările la adresa securităţii transatlantice, generate de războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. În acest context, tema centrală a întregii reuniuni a fost securitatea în regiunea strategică a MăriiNegre, aceasta fiind una din măsurile de implementare a prevederilor Conceptului Strategic adoptat la Summitul NATO de la Madrid, care recunoaşte Marea Neagră ca zonă de importanţă strategică pentru Alianţă.
În cadrul discuţiilor, miniştrii afacerilor externe au evaluat progresul implementării deciziilor Summitului NATO de la Madrid din luna iunie a acestui an, cu accent asupra măsurilor de întărire a Flancului Estic al NATO, în conformitate cu postura consolidată de apărare înaintată a Alianţei. De asemenea, aceștia au examinat modalităţile de îmbunătăţire a asistenţei pentru Ucraina prin intermediul Pachetului de Asistenţă Cuprinzătoare (CAP) şi au reconfirmat sprijinul ferm al NATO pentru Ucraina.
În declaraţiile date la sosirea la Palatul Parlamentului, înalţii diplomaţi prezenţi la Bucureşti şi-au exprimat susţinerea faţă de Ucraina, cu referire la gravitatea situaţiei umanitare, şi au apreciat în acelaşi context necesitatea şi unitatea parteneriatului NATO. Au fost menţionate îngrijorări legate de riscurile crizei energetice şi economice.
Ministrul afacerilor externe român, Bogdan Aurescu, a subliniat importanţa menţinerii unei poziţii solidare şi ferme a NATO în faţa ameninţărilor generate de agresiunea Rusiei, atât în ceea ce priveşte consolidarea capabilităţilor Alianţei şi posturii de apărare pe Flancul Estic, cât şi consolidarea susţinerii puternice pentru Ucraina şi a sprijinirii adecvate a celorlalţi parteneri din regiunea Mării Negre – Republica Moldova şi Georgia.
De asemenea, acesta a evidenţiat, totodată, semnificaţia strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic, semnificaţie reflectată şi în noul Concept Strategic al NATO. Totodată, ministrul a reliefat rolul crescut al României şi al celorlalte state de pe Flancul Estic al NATO pentru securitatea regiunii, inclusiv în contextul aniversării simbolice a 20 de ani de la invitarea majorităţii acestora să adere la Alianţă.
În cadrul discuțiilor din cea de-a doua sesiune de lucru, la care invitat special a fost Dmytro Kuleba, ministrul afacerilor externe ucrainean, au fost prezentate evaluările Ucrainei cu privire la situația de pe front și la necesitățile urgente pe care Ucraina le are și pe care le solicită de la Aliați. În acest context, a fost reiterat sprijinul ferm pentru consolidarea capacităților și rezilienței Ucrainei.
Ministrul Bogdan Aurescu a reamintit sprijinul multidimensional oferit de România Ucrainei, încă de la începutul conflictului, sprijin acordat inclusiv celor peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele țării noastre, precum și prin facilitarea tranzitului a peste 8.4 milioane tone de cereale și produse agricole. De asemenea, el a subliniat susținerea României pentru aderarea la NATO a Ucrainei, în conformitate cu deciziile Summitului de la București din 2008.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a asigurat, la finalul primei zile a reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la București, că Alianța poate aduce forțe suplimentare în regiunea Mării Negre dacă este necesar, mesajul său venind în contextul în care președintele Klaus Iohannis a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid care privesc securitatea flancului estic și a regiunii Mării Negre.
În cea de a doua zi a reuniunii s-a desfășurat o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie. După aceea, a avut loc o sesiune în care s-au alăturat discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.
La finalul Ministerialei de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a susţinut o conferinţă de presă.
Jens Stoltenberg a declarat cu această ocazie că Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar că „nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din țara vecină”. În plus, „înainte de a deveni membru NATO, Ucraina trebuie să continue să existe ca stat suveran, astfel că primul pas este câștigarea războiului, ceea ce se și întâmplă”, a mai spus șeful NATO.
Jens Stoltenberg a mai susținut că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este aproape finalizată. "Este momentul să le primim ca membri deplini ai Alianţei", a declarat Stoltenberg.
În ceea ce privește China, acesta a spus că NATO nu vede Beijingul ca un adversar şi va discuta cu acesta atunci când este în interesul Alianţei, dar a atras atenţia că „trebuie redusă dependenţa de China şi diminuate vulnerabilităţile”.
Și secretarul de stat al SUA Antony Blinken a transmis un mesaj ferm la la finalul reuniunii: „Mesajul reuniunii noastre este acesta: determinarea noastră colectivă de a susţine Ucraina este şi va continua să fie foarte puternică, acum, pe parcursul iernii şi cât va fi necesar pentru ca Ucraina să reuşească”.
La sfârșitul minsterialei, aliații au adoptat o declarație în 5 puncte. În Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, semnată la Bucureşti, şefii diplomaţiilor din Alianţă subliniază că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina. Ei arată că agresiunea rusă „a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile”. De asemenea, miniştrii de Externe vorbesc în documentul menționat despre atitudinea „crudă” a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi „comportament barbar” faţă de femei şi copii.
Acestă reuniune a reprezentat o oportunitate extrem de importantă pentru România. În primul rând, a fost prima reuniune a miniștrilor de externe aliați desfășurată în țara noastră de când România a intrat în NATO. De asemenea, acaestă reuniune a recunoscut și rolul și importanța pe care țara noastră le au în cadrul alianței.
Totodată, această reuniune a fost o recunoaștere a rolului strategic pe care îl are Marea Neagră la nivel regional. Recunoașterea respectivă vine ca o reconfirmare a deciziilor luate la summitul de la Madrid, prin care se recunoaște că Marea Neagră reprezintă o zonă de importanță strategică pentru securitatea NATO.
În cadrul acestei reuniuni, Aliații au hotârât să susțină în continuare Ucraina, dar, în același timp, ei au reconfirmat angajamentul în ceea ce privește Articolul 5 al Alianței, aspect relevant din perspectiva recentelor îngrijorări privind posibilele noile escaladări ale războiului din Ucraina.
