Acord pentru energie verde între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei

Alexandru Crenganiș

Guvernele României, Ungariei, Georgiei și Azerbaidjanului au semnat, la 17 decembrie 2022, la București, un acord în domeniul energetic care va permite transportul de energie pe ruta Caucazul de Sud – Europa, via Marea Neagră. La eveniment a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acordul a fost semnat de președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, prim-ministrul român Nicolae Ciucă și prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

Acordul respectiv va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport. Cablul va fi realizat în șase ani, va ajunge până în România și va avea o lungime de 1.195 km, din care 1.100 km submarin și 95 km terestru.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electric prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între UE, reprezentată de CE, şi Azerbaidjan, fiind şi un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

Calculele preliminare au indicat că valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului electric submarin ar putea depăși două miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar putea avea loc cel mai devreme în 2029, conform profit.ro.

Potrivit autorităţilor române, în momentul de faţă, este în curs de realizare studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului submarin de transport de energie electric prin Marea Neagră, care are termen de finalizare septembrie 2023. 

Prezentă la București cu ocazia semnării acestui acord, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că „acest proiect va conecta cele două maluri ale Mării Negre şi, mai departe, către regiunea Mării Caspice, atât în ceea ce priveşte comunicarea digitală, cât şi energia”, potrivit Agerpres.

„Cablul electric de sub Marea Neagră prezintă multiple oportunităţi. Acest proiect ar putea aduce Georgiei, o ţară cu destin european, beneficii considerabile. Ar putea transforma ţara într-un hub de energie electrică şi ar putea-o integra în piaţa de electricitate a UE. Cablul de sub Marea Neagră ar putea transporta electricitate către vecinii noştri din Moldova şi Balcanii de Vest şi desigur către Ucraina. Va ajuta la reconstrucţia sistemului energetic ucrainean şi la reconstrucţia ţării”, a spus Ursula von der Leyen.

De asemenea, Viktor Orban, premierul Ungariei, a spus despre proiect că va ajuta Europa să își întărească independența energetică în raport cu Rusia.

„Vremurile importurilor de materii prime ieftine din Rusia s-a terminat. Dorim să avem creștere economică și securitate. Suntem aici împreună pentru că am fost de acord să identificăm noi surse de energie pentru Europa. Rămâne doar un vis până când vom avea surse efective de energie”, a spus Viktor Orban, citat de Hotnews.

„Noi în Ungaria suntem mândri că putem să participăm la o astfel de investiție strategică unică, pentru că trebuie să fim inovativi. Ne pregătim să construim cel mai lung cablu de energie submarin. Dacă aș fi mai tânăr aș spune că trebuie să fii rock and roll să faci un asemenea cablu”, a mai declarat el.

Declarații pe această temă a făcut și președintele României Klaus Iohannis, care a declarat că acest Acord reprezintă un cadou pe termen lung pentru economiile statelor participante.

"Acest accord constituie un cadou pe termen lung între ţările noastre, într-o serie de domenii foarte importante – prioritar, transportul şi comercializarea de energie curată pentru dezvoltarea unei noi tehnologii de transmitere, inclusiv un cablu submarin pe sub Marea Neagră", a precizat Iohannis.

Și premierul Nicolae Ciucă a subliniat că acest acord răspunde nevoii urgente de decarbonizare a sectorului energetic, sporind, în același timp, securitatea energetică.

El a mai adăugat “România va juca un rol important ca țară de tranzit și hub energetic regional, oferind alternative vecinilor și partenerilor noștri din UE, dar și Republicii Moldova și Ucrainei”.

Premierul consideră și că “Acordul ne va permite să facem față mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică, cum ar fi actuala criză energetică exacerbată de război, de efectele pandemiei de COVID-19, precum și de presiunea inflației”.

Acordul respectiv este unul extrem de important deoarece evidențiază o etapă importantă a eforturilor UE de a crește rolul electricității verzi în combaterea efectelor încălzirii globale. De asemenea, acest acord va permite țărilor semnatare să facă față provocărilor comune cauzate de criza energetică, datorate războiului din Ucraina.