Noi tensiuni între Kosovo și Serbia
Alexandru Crenganiș
Tensiunile dintre Kosovo și Serbia au atins din nou un punct critic. În data de 11 decembrie 2022, sârbii din Kosovo au avut un schimb de focuri cu poliţia, într-o nouă izbucnire a tensiunilor în partea nordică, instabilă, a ţării. Încă de dimineaţă, sârbii din nordul regiunii au blocat principalele drumuri locale pentru a protesta faţă de arestarea unui fost membru al poliţiei kosovare, care a demisionat luna trecută împreună cu alţi etnici sârbi ca gest de sfidare la adresa autorităţilor centrale.
Poliţia din Pristina susţine că fostul poliţist Dejan Pantic a fost arestat pentru că ar fi atacat birourile comisiei electorale, agenţi de poliţie şi funcţionari electorali.
Poliţia a declarat că blocajul sârbilor a oprit traficul şi că, în acest context, a fost nevoită să închidă două puncte de trecere a frontierei dintre Kosovo şi Serbia. Ulterior, poliţiştii kosovari au spus că au fost atacaţi cu focuri de armă în mai multe locuri din apropierea unui lac de la graniţa cu Serbia.
"Serbia a dat instrucţiuni structurilor sale ilegale să instaleze barricade în nordul Kosovo. Belgradul poartă întreaga responsabilitate pentru orice escaladare", a acuzat pe Twitter Blerim Vela, şeful de cabinet al preşedintei din Kosovo.
În contextul acestei crize, preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani, a anunţat că alegerile locale din această zonă de nord a ţării vor fi amânate până la 23 aprilie a.c. Alegerile erau programate inițial pentru 18 decembrie 2022, dar sârbii au declarat că vor boicota scrutinul.
Imediat după aceste evenimente, președintele sârb, Aleksandar Vucic, a convocat o reuniune de urgență la Belrgad. După această reuniune, Vucic a declarat că va cere NATO să permită desfășurarea a 1.000 de soldați sârbi în nordul regiunii.
Potrivit lui Vucic, forțele militare conduse de NATO în Kosovo, KFOR, nu au reușit să mențină pacea, astfel încât Serbia are dreptul de a interveni, conform Rezoluției 1244 a Organizației Națiunilor Unite din 1999.
Forțele militare ale Serbiei nu au mai fost prezente pe teritoriul Kosovo de la semnarea rezoluției ONU, la sfârșitul războiului din fosta Iugoslavie.
În replică, premierul kosovar i-a acuzat pe Vucic și pe Brnabic că instigă la violență. Prim-ministrul Kurti a adăugat că Kosovo nu va recurge la violență, însă își va apăra interesele.
De asemenea, la rândul său, prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a cerut intervenția NATO. În cadrul unei conferințe de presă de la Priștina, susținută la 11 decembrie 2022, Albin Kurti a cerut forțelor NATO să apere dreptul la liberă circulație de pe teritoriul Kosovo. El a numit grupările de protestatari sârbi din nord drept niște „bande criminale”.
Josep Borell, șeful diplomației europene, a declarat la 13 decembrie 2022 că astfel de atacuri violente nu vor fi tolerate de Uniunea Europeană și a cerut ambelor părți să pună capăt tensiunilor.
„Trebuie să se revină la discuții. Trebuie să se găsească un mod prin care să se pună capăt tendințelor de a se ataca în stradă și de a crea baricade”, a spus Borell.
Statele Unite au transmis că sunt îngrijorate de situația actuală din nordul Kosovo, conform unei declarații comune a ambasadelor SUA de la Belgrad și Priștina. „Cei responsabili pentru blocajele ilegale trebuie să le desființeze imediat”, au scris reprezentanții Statelor Unite.
În data de 19 decembrie 2022, guvernul sârb a avertizat asupra riscului unei noi escaladări a tensiunilor legate de situaţia minorităţii sârbe din nordul Kosovo, considerând s-a ajuns deja ”în pragul conflictului armat”, potrivit unei declaraţii a premierului Ana Brnabic.
”Mă tem de o escaladare. Noi vom face totul pentru a menţine pacea şi stabilitatea, dar, din nefericire, nu văd să existe vreo stabilitate pentru sârbii din Kosovo”, a spus şefa guvernului de la Belgrad, într-un interviu acordat televiziunii publice sârbe RTS.
Ea a acuzat UE şi SUA că ignoră încălcările sistematice ale drepturilor minorităţii sârbe în Kosovo, încălcări care, potrivit Belgradului, ar reprezenta cauza protestelor şi baricadelor cu care sârbii kosovari blochează în prezent şoselele în nordul Kosovo.
La aceste noi tensiuni a reacționat și Kremlinul. Moscova a cerut ca tensiunile dintre Serbia și Kosovo să fie rezolvate prin „mijloace diplomatice”, cerând totodată ca drepturile sârbilor să fie „garantate”. „Susținem eforturile pașnice ale părților de a rezolva această situație prin mijloace diplomatice”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
Evaluări:
Deși toată lumea credea că, odată cu amânarea intrării învigoare a legii care prevedea schimbarea plăcuțelor de înmatriculare, situația se va mai detensiona între cele două state, se pare că nu a fost deloc așa, De data aceasta, toată lumea speră că aceste noi tensiuni se vor rezolva totuși pe cale diplomatică.
Odată cu începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie 2022, a apărut temerea că Rusia ar putea folosi relațiile de prietenie cu Serbia pentru a destabiliza zona. Premierul kosovar, Albin Kurti, speculează astfel aceste temeri: în analogie cu Rusia, Serbia visează la reconstituirea unei "lumi sârbe" în regiune, a declarat acesta. Recrudescența conflictelor în nordul regiunii ar susține această ipoteză de lucru.
