Alegerile prezidenţiale din Cehia

Alexandru Crenganiș

La 27 și 28 ianuarie a.c. a avut loc turul al doilea al algerilor prezidențiale din Cehia. După primul tur de scrutin au mai rămas în cursă generalul NATO în rezervă Petr Pavel, dar și fostul prim-ministru Andrej Babiš.

Pavel, un fost militar parașutist, a obținut 58,3 la sută din voturi, în timp ce Babiš, om de afaceri miliardar, a ajuns la 41,7 procente, a anunțat Oficiul de Statistică al Cehiei.

„Aș vrea să mulțumesc celor care m-au votat și celor care nu m-au votat, dar s-au prezentat la urne, pentru că au arătat că prețuiesc democrația și le pasă de țara asta”, a spus Pavel după ce a aflat că a obținut victoria în alegerile prezidențiale.

Prezența la vot în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Cehia, țară membră în UE și NATO, a fost neobișnuit de mare pentru această țară, în care electoratul este în general absenteist, depășind 70 de procente, după o campanie electorală agresivă, marcată de controverse.

Babiš și familia sa au fost ținta unor amenințări cu moartea, în timp ce Pavel a fost victima unei farse lugubre care a pretins că e mort, pe fondul dezinformării ce a marcat campania electorală finală.

Andrej Babiš, care a fost prim-ministru între 2017-2021, l-a felicitat pe contracandidatul său, după ce și-a recunoscut înfrângerea. „Aș vrea să-i doresc să fie președintele tuturor cetățenilor Republicii Cehe, să fie sensibil la problemele lor și să lupte pentru interesele Republicii Cehe”, a adăugat el.

În primul tur, în care au concurat opt candidaţi, Pavel îl devansase pe Babis, obţinând 35,4% din sufragii faţă de 35% ale acestuia. El a beneficiat între timp de voturile unora dintre concurenţii eliminaţi în primul tur.

Andrej Babiš (68 de ani), fondatorul unui consorțiu de combinate alimentare și uzine de îngrășăminte chimice, a dus o campanie populistă, prezentându-și rivalul ca pe o marionetă a guvernării de centru-dreapta și a intereselor străine, iar pe sine ca pe singurul apărător al oamenilor simpli și o.victimă a urii potentaților.

În schimb, Pavel, fost președinte al Comitetului Militar NATO (2015-2018), a adoptat în general un ton calm, apelând și la rivalul său să nu mai sperie oamenii, după ce echipa lui Babiš a umplut Cehia cu billboard-uri care sugerează indirect că fostul general vrea să târască țara în război

De asemenea, un punct forte al campaniei lui Pavel a fost politica externă. Acesta a declarat că plănuiește să călătorească în Slovacia și Ucraina în prima sa vizită externă ca președinte, precum și în Polonia, pentru a-l asigura pe președintele Andrzej Duda că țara sa își respectă pe deplin angajamentele NATO și principiul Alianței privind principiul apărării colective.

Pe de celaltă parte, Babiš a spus despre sine că este un pacifist și l-a etichetat pe Pavel drept un adept al războiului din cauza trecutului său militar.

În cea mai controversată declarație electorală a sa, Babiš a declarat că, în cazul alegerii sale ca președinte, nu va trimite trupe în Polonia sau în țările baltice dacă acești aliați din NATO vor fi atacați, în ciuda articolului 5 al Cartei Alianței Nord-Atlantice. Babiš a retractat mai târziu această declarație.

Pierderea cursei prezidențiale în fața lui Petr Pavel a fost încă o înfrângere pentru Andrej Babiš, fost premier între 2017-2021. Mișcarea sa centristă ANO (DA) a pierdut alegerile generale din 2021.

Președintele în exercițiu Zeman l-a sprijinit pe Babiš, care este unul din cei mai bogați oameni din Cehia. Cei doi au viziuni eurosceptice și au făcut deseori declarații anti-migranți.

Babiš a fost o figură dezbinatoare, el a rămas popular în rândul electoratului vârstnic. În timpul unei campanii electorale marcată de acuzații false, el a declarat despre Petr Pavel că ar fi fost spion comunist antrenat de KGB.

În Cehia președintele țării are puteri mici, dar deținătorul ultimelor două mandate, Miloš Zeman, a dovedit că șeful statului poate profita de unele neclarități constituționale pentru a se amesteca în jocuri politice și pentru a pune piedici executivului.

Pavel a devenit astfel al patrulea preşedinte al Republicii Cehe, după ce țara a devenit independentă, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993 (la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei).

Experții politici din Cehia consideră că alegerea lui Pavel este o schimbare importantă, doarece în ultimii 10 ani președintele Zeman a avut o orientare pro-rusă și a pus piedici executivului. De asemenea, aceștia mai consideră că Pavel are opinii occidentale puternice și va manageria o politică externă proeuropeană.