Coeziuni și fisuri în ajutorul militar oferit Ucrainei
Alexandru Crenganiș
Odată cu trimiterea tancurilor în Ucraina de către SUA și Germania, în contextul mai larg al anunțatei ofensive militare rusești, temerea unei posibile escaladări a conflictului a început să devină din ce în ce mai serioasă.
În acest context, în pofida unei coeziuni salutare în cadrul așa-numitei “coaliții a tancurilor”, unele state membre NATO au decis totuși să nu (mai) trimită arme în Ucraina.
Austria și Ungaria au căzut de acord să nu ajute militar Ucraina, au anunțat miniștrii apărării ai celor două țări, după o întâlnire pe care au avut-o recent la Budapesta,
Conform miniștrilor apărării ai Austriei și Ungariei, pozițiile celor două țări referitoare la războiul declanșat de Rusia în Ucraina sunt „clare”, în sensul de a nu oferi asistență militară Ucrainei, „pentru a preveni escaladarea conflictului”.
Potrivit lui ministrului austriac al apărării, Klaudia Tanner, cea mai mare ameninţare este că războiul s-ar putea extinde în Europa, ceea ce nu ar fi doar o chestiune de ''război convențional'', ci și o interacțiune cu războiul hibrid și o creștere a migrației în general.
"Efectele nu sunt resimțite enorm doar în Austria, ci și în Ungaria. În cele din urmă, rutele trec prin țara noastră vecină până la noi", a subliniat Tanner. Ambele părți sunt de acord că o regiune stabilă a Balcanilor de Vest joacă, de asemenea, un rol important cu privire la migrație, a adăugat Klaudia Tanner.
Oficialul maghiar a declarat că Ungaria va oferi doar ajutor umanitar refugiaților ucraineni de război.
În luna decembrie 2022, Ungaria a încercat să blocheze prin veto un pachet în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023, propus de Comisia Europeană
De asemenea, ministul austriac de Externe a declarat că Austria nu vrea ca „Rusia să fie umilită” în conflictul din Ucraina. „Este important să păstrăm proporțiile, să păstrăm măsura. Să nu exagerăm. Să nu interzicem vizele pentru 144 de milioane de ruși. Trebuie să recunoaștem că Rusia nu se mută și că istoria nu se schimbă. Rusia va rămâne parte a istoriei și culturii europene”, a declarat Alexander Schallenberg, ministrul austriac de Externe.
În rândul statelor NATO care se pronunță împotriva sprijinului militar acordat Ucrainei este și Croația, în special la nivelul președintrelui acesteia. Totodată, în luna decembrie a anului 2022, parlamentul croat a luat decizia de a nu participa la misiunea de ajutorare militară a UE.
Recent, președintele croat Zoran Milanović a criticat țările occidentale pentru că vor furniza Ucrainei tancuri grele și alte arme. Adresându-se reporterilor din Zagreb, Milanović a declarat că este „împotriva trimiterii oricăror arme letale” la Kiev, argumentând că furnizarea de arme Ucrainei „prelungește războiul”.
Sprijinul militar occidental pentru Ucraina „este profund imoral, deoarece nu există nici o soluție (la război)”, a spus el, adăugând că sosirea tancurilor germane în Ucraina nu ar face decât să ducă Rusia mai aproape de China.
Milanovic a îmbrățișat o poziție antieuropeană de când a fost ales pe această funcție în 2019 ca un candidat liberal de stânga și și-a aliniat politicile cu cele ale premierului Ungariei, Viktor Orbán, și ale liderului secesionist sârb bosniac Milorad Dodik.
Aceste state (Croația, Serbia), cărora li se adaugă entitatea sârbă din Bosnia și Herțegovina, dezvoltă o relație mai bună cu Federația Rusă; mai mult, Ungaria a declarat, prin vocea lui Viktor Orban, că va bloca orice nouă sancțiune adoptată împotriva Moscovei. De asemenea, este foarte bine cunoscută și apropierea Austriei de Moscova.
Noi dezacorduri au apărut chiar și între statele care trimit ajutor militar Ucrainei. Cel mai nou dezacord este cel legat de avioanele de luptă. După cum știm, Ucraina a cerut și avioane de luptă F-16, însă SUA și Germania s-au opus.
Întrebat într-un interviu în Tagesspiegel cu privire la dorinţa Kievului de a primi avioane de luptă, Olaf Scholz a răspuns: “Nici măcar nu se pune problema avioanelor de luptă. Pot să sfătuiesc doar să nu intrăm într-un război constant de licitare când este vorba de sistemele de arme".
Președintele american Joe Biden a declarat pe 30 ianuarie a.c. că Statele Unite nu vor trimite avioane de luptă F-16 în Ucraina, chiar dacă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța nu exclude trimiterea acestora, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
De asemenea, Polonia susține idea trimiterii de avioane în Ucraina doar cu acordul Statelor Unite. Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat că Polonia este pregătită să furnizeze Ucrainei aeronavele sale F-16, dar acest lucru este posibil doar în coordonare cu NATO.
În ciuda faptului că un “control” al spațiului aerian al Ucrainei a devenit un element esențial pentru câștigarea acestui război din cauza înmulțirii atacurilor cu rachete rusești, aliații au refuzat în mod repetat să înființeze o zonă de excludere a zborului, deoarece aceasta ar presupune o participare directă la conflict și ar putea duce direct către un nou război mondial.
Deși unele state sunt de acord cu trimiterea avioanelor de luptă în Ucraina, acest lucru nu este realizabil momentan. Pe lângă faptul că instruirea piloților ar dura minim 1 an și jumătate, există și riscul ca trimiterea avioanelor să escaladeze și mai tare acest conflict.
Ceea ce este cert este însă că Moscova pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, iar această ofensivă reprezintă ea însăși o escaladare primejdioasă a acestui război, escaladare la care aliații Ucrainei vor răspunde prin depășirea unor linii roșii tradiționale privind livrarea de armamente, pentru a se asigura că Ucraina va dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a-și continua războiul de apărare împotriva agresiunii Rusiei.
Situația în Ucraina este extrem de complicată și se va complica și mai mult în perioada următoare; cel mai probabil acest război va fi unul de lungă durată, ce se va transforma treptat într-un război de uzură.
