Conferința de Securitate de la München

Alexandru Crenganiș

Cea de-a 59-a Conferință de Securitate de la München (MSC) a avut loc în perioada 17-19 februarie 2023, la Hotel Bayerischer Hof din München. Peste 40 de şefi de stat şi de guvern şi 90 de miniştri au participat în cele trei zile la conferinţa de la München, capitala landului Bavaria și al treilea oraș ca mărime din Germania.

Vicepreşedintele SUA Kamala Harris, preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele polonez Andrzej Duda, cancelarul german Olaf Scholz, șeful diplomației chineze, Wang Yi, au participat la Conferinţa de Securitate, marcând astfel prima participare de rang înalt la un eveniment internațional de la începutul pandemiei.

Cele trei zile de discuții au fost marcate de discuții privind războiul din Ucraina şi viitorul ordinii internaţionale, iar în spatele uşilor închise reprezentanţii diferitelor ţări au avut întâlniri bilaterale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a deschis conferința în data de 17 februarie printr-o intervenție online de la Kiev, a îndemnat lumea liberă să trimită în Ucraina mai mult ajutor – și rapid. „Avem nevoie de viteză”, a spus el.

Vicepreședintele SUA Kamala Harris a atacat Rusia pe un alt front, acuzând țara de „crime împotriva umanității”. „Să fim toți de acord. În numele tuturor victimelor, atât cunoscute, cât și necunoscute: trebuie să se facă dreptate”, a spus ea.

Practic, în urma acestor declarații ale lui Harris, Rusia ar putea avea parte de un tribunal internațional care să investigheze presupusele crime de război provocate de armata rusă în Ucraina, iar acest lucru ar putea crea probleme suplimentare pentru Moscova.

Perspectivele în Asia sunt la rândul lor complicate. Taiwanul continuă să trăiască sub amenințarea chineză, iar declarațiile de la Munchen nu au liniștit deloc apele. „Ceea ce se întâmplă astăzi în Europa s-ar putea întâmpla mâine în Asia”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, Șeful diplomației chineze, Wang Yi nu a contrazis acestă declarație, „Permiteți-mi să asigur audiența că Taiwanul face parte din teritoriul chinez”, a spus Wang, întrebat despre planurile Beijingului. Taiwan „nu a fost niciodată o țară și nu va fi niciodată o țară”.

O altă constantă a Conferinţei a fost avertismentul că războiul va fi lung şi că preşedintele rus, Vladimir Putin, mizează pe faptul că Occidentul se va plictisi de sprijinul său pentru Ucraina şi de tot ceea ce implică acest lucru din punct de vedere economic.

„Cred că Rusia mizează pe faptul că UE se va plictisi de propria iniţiativă. Rusia nu oboseşte uşor. Vedem că Putin face ceea ce a anunţat de ani de zile. Nici Hitler nu a fost crezut şi el şi-a spus foarte clar obiectivele”, a declarat premierul estonian, Kaja Kallas.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a recunoscut că, atâta timp cât Rusia nu se va schimba, va exista o ameninţare latentă.

Astfel, Kallas a declarat că singura garanţie de securitate pentru Ucraina este aderarea la NATO. „NATO este un proiect de pace şi, pentru că suntem membri NATO, nu trăim vremuri atât de întunecate ca alte ţări, în special Ucraina. Singura garanţie eficientă pentru Ucraina este apartenenţa la NATO”, a precizat Kallas.

Emmanuel Macron a precizat în timpul Conferinţei că nu crede că războiul va duce la o schimbare de regim, ceea ce implică faptul că va trebui găsită în cele din urmă o cale de coexistenţă.

Din partea opoziţiei ruse, fostul campion mondial de şah Garri Kasparov – unul dintre cei mai vocali critici ai Kremlinului – a declarat că o condiţie pentru schimbarea în Rusia este o victorie ucraineană care să includă recuperarea Crimeei.

Scholz, al cărui guvern s-a confruntat cu critici pentru livrările lente de arme către Ucraina, a cerut (în prima zi a conferinței) și celorlalte țări europene să accelereze trimiterea de tancuri la Kiev, după ce Germania s-a angajat să-și livreze vehiculele Leopard 2.

„Aliații care pot livra tancuri de luptă în Ucraina ar trebui să facă acest lucru acum”, a spus Olaf Scholz, citat de The Guardian.

Șeful NATO a avertizat asupra consecinţelor unei eventuale victorii a Rusiei în războiul lansat în urmă cu aproape un an împotriva Ucrainei. „Unii sunt îngrijoraţi că sprijinul nostru pentru Ucraina riscă să ducă la escaladare. Dar riscul cel mai mare este dacă Putin câştigă”, întrucât lumea ar deveni mai periculoasă şi Occidentul mai vulnerabil, a declarat Stoltenberg.

În opinia sa, în acest scenariu, Vladimir Putin şi alţi lideri autoritari vor crede că „pot folosi forţa pentru a obţine ceea ce doresc”, ceea ce ar fi un mesaj eronat.

Pentru a evita acest scenariu, a continuat Stoltenberg, aliaţii Ucrainei trebuie să îi dea acesteia tot ce are nevoie pentru a câştiga şi pentru a se afirma ca o naţiune independentă suverană în Europa.

Asemenea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa Guvernului Estoniei, Kaja Kallas, a recomandat ca membrii blocului comunitar să pună în comun resurse pentru a accelera producția și livrările de muniție către Ucraina.

Un an de război a pus presiune asupra rezervelor de muniție occidentale și rusești, stocate ani de zile, și deopotrivă asupra capacității de producție. Kallas a sugerat "un mecanism similar cu cel al vaccinurilor", când țările europene au pus la comun fonduri și au plasat centralizat comenzile de achiziții către producători.

În remarcile sale de încheiere, directorul Conferinţei de Securitate de la Munchen, Christoph Heusgen, a declarat că trei concluzii s-au desprins de la ediţia din acest an.

În primul rând, că a existat o unitate euro-atlantică în ceea ce priveşte necesitatea de a respinge atacul la adresa civilizaţiei pe care îl reprezintă agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

În al doilea rând, necesitatea de a spori capacităţile militare ale Europei şi, în cele din urmă, necesitatea de concentrare mai mult asupra Sudului global pentru a convinge unele ţări care sunt încă sceptice în ceea ce priveşte apărarea valorilor universale.

Politico apreciază că singurii cu adevărat mulțumiți la Conferința de Securitate de la München au fost producătorii de arme, ale căror vânzări au crescut semnificativ în această perioadă. Chiar și Germania, care a evitat în ultimii ani să își îndeplinească angajamentul de a crește bugetul apărării până la 2%, conform înțelegerii de la nivelul NATO, a început acum să crească cheltuielile în acest domeniu.

Conferința de anul acesta de la München a arătat fără echivoc poziția ocidentală de sprijin pentru Ucriana, ca acesta să câștige războiul împotriva Rusiei. Această gândire a fost împărtășită de aproape toți participanții de la conferință.