Summitul B9 de la Varșovia
Alexandru Crenganiș
În data de 22 februarie 2023, la Varşovia, s-a desfășurat Summitul Formatului Bucureşti 9, care a reunit preşedinţii statelor semnatare ale documentului cadru al acestei iniţiative, discuţiile fiind axate pe actuala situaţie de securitate din regiune, pe fondul mai larg al conflictului din Ucraina.
Liderii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi preşedintele american Joe Biden, aflat în vizită oficială la Varşovia, alături de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, au discutat despre situaţia de securitate din regiune şi despre posibilitatea intensificării sprijinului pentru Ucraina, la un an de la declanşarea conflictului.
Joe Biden s-a angajat, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, să protejeze ţările de pe flancul estic al NATO, afirmând că acestea reprezintă ”prima linie” de apărare împotriva Rusiei.
”Ca parte a flancului estic al NATO, vă aflaţi în prima linie a apărării noastre colective. Ştiţi mai bine decât oricine ce este în joc în acest conflict, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru libertatea democraţiilor din întreaga Europă şi din întreaga lume”, a spus Biden.
La rândul său, Jens Stoltenberg a declarat că "ciclul agresiunii ruseşti trebuie întrerupt". ''Trebuie să ne menţinem şi să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina, să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a câştiga", a spus el.
”Aș dori ca următorul summit NATO să fie în SUA. Vladimir Putin nu e pregătit de pace la un an de război. Nu știm când se va termina războiul, dar când se va termina trebuie să ne asigurăm că istoria nu se va repeta. Am văzut Georgia în 2008, Crimeea și Donbas în 2014 și invazia de anul trecut. Trebuie să distrugem acest ciclu. Aliații NATO nu au fost niciodată mai uniți. Vom apăra fiecare centimetru din NATO în baza articolului 5”, a spus șeful NATO.
Klaus Iohannis a transmis că ”avem datoria de a arăta fermitate în apărarea noastră” și că Ucraina trebuie ajutată până va câștiga războiul:
”Trebuie să ajutăm Ucraina cât e necesar pentru a câștiga războiul. Asta va face România. Nu suntem singuri în efortul nostru. Prezența președintelui Joe Biden ne confirmă importanța B9. Sprijinim cu tărie perspectiva euroatlantică a Ucrainei. Trebuie să fim fermi în descurajarea altor agresiuni și să o înfrângem pe aceasta. NATO dovedește un angajament clar față de Ucraina și cetățenii săi. B9 este mai puternic ca oricând”, a transmis Klaus Iohannis.
Aceste declarații au fost făcute cât timp a fost prezentă și presa, iar în spatele ușilor închise, liderii au luat decizii importante.
De asemenea, a fost adoptată și o declarație comună la sfârșitul întâlnirii.
În declarație se arată că Rusia este cea mai importantă si directă amenințare pentru securitatea euro-atlantică, iar aliații din NATO sunt angajați să crească nivelul prezenței militare aliate în țările de pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
În documentul adoptat în prezența lui Biden și Stoltenberg în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei împotriva Ucrainei, președinții Andrzej Duda și Klaus Iohannis, co-gazde ale summitului, precum și ceilalți lideri din regiune, condamnă “în termenii cei mai puternici războiul de agresiune al Rusiei”, sprijină ferm “aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei” și se declară pregătiți să sprijine partenerii regionali precum Republica Moldova.
Liderii Formatului B9 subliniază că NATO este o alianţă defensivă şi amintesc că la summitul de la Madrid s-a agreat o apărare înaintată cu forţe robuste aflate pe poziţii, multi-domeniu şi gata de luptă pentru „a rămâne credibili şi capabili să respingem orice oportunitate de agresiune din partea oricărui posibil adversar".
Liderii B9 reafirmă totodată angajamentul pentru politica „uşilor deschise”, amintind că, la Madrid, Finlanda şi Suedia au fost invitate să se alăture Alianţei.
„Aşteptăm cu nerăbdare să le urăm curând bun venit acestora ca aliaţi NATO”, se menţionează în document.
Şefii de stat şi de guvern din Formatul B9 condamnă, în termenii cei mai puternici, războiul de agresiune al Rusiei.
„Bilanţul morţilor civili ucraineni este în creştere din cauza loviturilor fără discriminare ale rachetelor ruse şi a atacurilor deliberate asupra infrastructurii critice, inclusiv prin folosirea Mării Negre ca platformă de lansare.
Cei responsabili pentru atrocităţi şi crime de război vor fi traşi la răspundere. Suntem hotărâţi să menţinem presiunea internaţională asupra Rusiei.
Liderii B9 mai afirmă în declaraţie şi că viitorul Ucrainei se află în Europa şi că sprijină ferm aspiraţiile euroatlantice ale acestei ţări:
„Conform Cartei ONU şi dreptului internaţional, Ucraina îşi exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii Rusiei pentru a recâştiga controlul deplin asupra teritoriului propriu şi are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.
Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar. Salutăm eroismul poporului ucrainean şi curajul armatei sale”.
