Republica Moldova – ruperea politică de Federația Rusă
Dorin Melnic
De la izbucnirea conflictului din Ucraina, Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea sa militară cu Occidentul, fiind conștientă că războiul purtat împotriva regimului de la Kiev ar putea accelera ieșirea definitivă a Chișinăului din sfera de influență rusească.
Maia Sandu, președintele Moldovei, a respins însă orice percepție conform căreia încercările țării de a-și consolida apărarea – fie prin creșterea propriilor capacități militare, fie prin construirea de relații mai strânse cu alți aliați – sunt provocatoare, declarând că Rusia este agresorul, nu Moldova sau Ucraina.
,,Propaganda rusească a reușit să convingă o parte din populația țării că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, să nu întreprinzi nimic și că nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit’’, a precizat președintele.
Cu toate acestea, Sandu spune că Moldova rămâne ,,extrem de vulnerabilă’’ și este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă și dezinformare, iar motivul pentru care nu se confruntă cu operațiuni militare reprezintă curajul și rezistența forțelor armate ucraineane. ,,Suntem expuși în fața mai multor factori de risc, dar niciunul nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul plătit de națiunea ucraineană’’, a concluzionat liderul de la Chișinău.
O vulnerabilitate semnificativă a Moldovei în fața regimului de la Kremlin a rămas dependența de importurile de energie din Rusia, statul moldovenesc deținând 35% din acțiunile furnizării de gaze, restul aparținând Gazprom-ului rus. Din păcate, la conducerea țării s-au aflat politicieni, nu doar socialiști și comuniști, care s-au dovedit a fi agenți de influență ai Rusiei, aceștia reușind să vândă proprietăți de stat, moștenite după destrămarea Uniunii Sovietice, companiilor rusești.
În cadrul unui interviu pentru Kyiv Post, cea mai veche agenție de presă în limba engleză din Ucraina, fostul membru al comisiei pentru conflictul transnistrian Iurie Briceag a declarat că unii politicieni pro-ruși din actualul sistem politic al țării au activat anterior ca agenți ai serviciilor speciale rusești.
,,Este dezamăgitor că nu avem suficientă voință de a-i urmări pe acești oameni pentru trădare de stat. Unii afaceriști de succes pro-ruși (fiind și membri ai partidelor socialiștilor și comuniștilor) au pompat sume uriașe de bani pentru a face lobby în favoarea anumitor interese ale Moscovei. Să nu uităm că propaganda și mijloacele de informare în masă sunt mecanismele utilizate în principal de serviciile de informații ruse. În plus, aceste scheme corupte sunt practicate nu doar la noi, ci și în state ca Serbia, Ungaria și parțial Germania’’, a menționat Briceag.
Cu toate acestea, actuala diplomație pro-europeană de la Chișinău nu s-a lăsat intimidată în încercările sale de a se integra în structurile euro-atlantice, mai ales după ce Moldovei i s-a acordat în iunie 2022 statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Țara se pregătește să semneze acorduri comune cu Bruxelles-ul în materie de vamă, cooperare fiscală, sănătate și va discuta despre liberalizarea comerțului, accesul la zona de roaming de telefonie mobilă a UE și zona unică de plăți în euro. Acești ,,noi pași’’ ar putea arăta populației R. Moldova beneficiile reale de a se apropia de Europa.
Moldova și-ar dori și aderarea la NATO pentru a-și garanta cea mai bună protecție în fața unei posibile agresiuni străine, însă acest obiectiv a trezit întotdeauna aversiunea directă a Rusiei. Doi membri influenți ai Dumei de Stat au avertizat recent că aderarea la Alianța Nord-Atlantică ,,ar putea aduce la distrugerea Moldovei’’. Până la urmă, opoziția acerbă a Moscovei față de aderarea Ucrainei la NATO a fost unul dintre motivele invadării Ucrainei de către Rusia anul trecut.
La rândul său, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat recent că Republica Moldova ar putea deveni ,,următoarea Ucraină’’ din pricina acțiunilor sale ,,nesăbuite’’, însă Chișinăul este de părere că amenințările lui Lavrov sunt doar parte din retorica agresivă deja bine cunoscută a diplomației ruse.
Au existat temeri, de la izbucnirea războiului din Ucraina, că Rusia ar putea încerca să extindă războiul în Moldova sau să-și folosească influența în Transnistria pentru a crea tulburări interne. Până acum acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât autoritățile atât de la Chișinău, cât și de la Tiraspol, au încercat să mențină calmul.
Mai multe rachete rusești au trecut deja peste sau au aterizat pe teritoriul Republicii Moldova de la începutul războiului. În cel mai recent incident din decembrie 2022, o rachetă a căzut pe o livadă din Briceni, în nordul țării. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avertizat atunci că parlamentarii moldoveni ar putea adopta o rezoluție prin care să declare Rusia drept stat terorist.
Prin astfel de incidente, consolidarea strategiei de apărare a Moldovei și a forțelor sale armate a devenit cea mai critică prioritate a conducerii de la Chișinău. Țara are nevoie de capabilități moderne și resurse de apărare, cât și de programe de asistență.
Fără îndeplinirea acestui obiectiv, neutralitatea fără asigurarea autonomiei strategice ar continua să fie doar un alt mod sofisticat prin care micul stat să rămână la periferia imperială rusă.
Exemplele Suediei și a Finlandei, state autentice neutre, rezistente la orice evoluție semnificativă a mediului de securitate în ciuda proximității Rusiei, au dat Moldovei o lecție esențială despre cum să răspundă șantajului Moscovei, mai ales atunci când acesta este practicat în mod deschis.
